În perioada 26-29 mai 2016 are loc la Chambéry, în Franța, cea de-a XXIX-a ediție a Festival du premier Roman”. Romanul desemnat de organizatori să reprezinte România anul acesta la festival este Vina”, cartea de debut a Cameliei Cavadia care i-a încântat pe cititorii din Franța. Am ales acestă carte “pentru poveste, scriitura și acuratețea limbii române. Pentru observația psihologică, pentru curajul autoarei de a fi ales o temă arhi-analizată, dar altfel exploatată literar, pentru că subiectul cărții „Vina” poate fi universal, depășind astfel limitele românești. Pentru că este perfect construit ca roman (…)”, spune d-na Florica Ciodaru-Courriol, membră a juriului de la Chambéry, profesor de traductologie şi traducătoare literară, Universitatea din Lyon. De la dumneaei aflăm informații savuroase despre Festival du premier Roman”, felul în care sunt selectate cărțile, cum sunt votate cărțile laureate și ce se întâmplă practic la acest festival.

unnamed

Foto: festivalpremierroman.com

„Festival du premier Roman”, care are loc la Chambéry, în Franţa, a ajuns la cea de-a XXIX-a ediţie. Este singurul festival unde votul cititorilor este cel care contează și care decide care sunt cele mai bune romane de debut din țările francofone și Europa. Care este procedeul de selecție a cărților care participă la acest festival?

Florica Ciodaru-Courriol: Festivalul de la Chambéry care a revelat publicului scriitori precum Amélie Notomb sau Michel Houellebecq, pe atunci debutanti, s-a deschis cu vremea și altor literaturi europene, italiană, spaniolă, germană, engleză, portugheză și româna (din 2011). Se primesc în medie între 6-10 romane de debut de la editorii români. Aceste cărți ajung la sfârsitul verii în cercul/cercurile de cititori. Pe măsura ce romanele sunt citite, ne întrunim și discutăm despre lecturile noastre, fără să ne lasam influențați, schimbăm cărțile, așa încât absolut toți cititorii să-și facă o părere despre totalitatea „producției” din anul respectiv. În cele din urma ramân romanele favorite, în numar de trei,  dintre care se alege laureatul ediției. Cel mai greu ne este să „departajăm” locurile I și al II-lea.

Rețeaua cititorilor care votează cele mai bune, interesante romane de debut numără 3000 de cititori. Cum sunt ei selectați?

Nu este o selecție drastică. Se primesc persoane care sunt capabile să împărtășească o lectura, să poată vorbi despre o carte, să poata să-și argumenteze preferințele. Dar eu vreau să mă mărginesc la cercul nostru intitulat „Primul pas”: din ele fac parte persoane cu studii superioare, cea mai mare parte filologi, dar și medici, studenți, profesori. Ideal ar fi să avem și oameni simpli, fără studii superioare, pentru a întelege mai bine fenomenul lecturii…

Cărțile sunt traduse pentru a fi citite de publicul lyonez sau care este procedeul de evaluare a lor? Cum ajung ele să fie citite?

Am raspuns mai înainte, cred. Dacă nu s-a înteles, revin: cărțile sunt citite de persoane a căror limbă maternă este limba scriitorilor; în cercul italieniștilor vor fi lectori italieni sau care sunt bilingvi, în cel englez cititorii sunt vorbitori de engleză (nativi sau prin „achiziție”), etc… Un atelier de traducere are loc cu fragmente din romanul laureatului în cadrul zilelor Festivalului, adică în acele minunate zile de la sfârsitul lui mai, din orășelul de la poalele Alpilor, Chambéry( unde se află și fosta reședință „de vară” a lui Jean-Jacques Rousseau). În ideea că atunci orașul este împânzit de oameni veniți să guste literatura Europei și că unii vor nimeri în sala scriitorului român.

0158-_DSC4170

Foto: festivalpremierroman.com

 

Care este procedeul de votare și cine sunt membri juriului festivalului, în afara cititorilor lyonezi?

Fiecare lector îsi anunță lista de trei candidați… la podium. După care se însumează voturile, ca la alegerile elctorale! În afara de cercul lyonez – care este și cel mai puternic și cu cei mai mulți cititori, să mă ierte colegii de la celelalte cercuri! – mai există și la Paris, și la Chambéry și chiar la Torino, unde este condus de un coleg, profesor de română la Universitate și traducător. La sfârșitul lui februarie se trimite la Chambéry rezultatul voturilor și după ce se face suma totală se declară laureatul anului.

Anul acesta, din România au intrat pe lista scurtă cinci cărți ale unor autori debuntanți. Ce impresie v-au făcut acestea?

Trei dintre ele, toate scrise de femei,  mi s-au parut carti cu calitati de scriitură certe. Iar alegerea nu a fost ușoară. Toate trei autoarele ne-au cucerit, fie prin poveste, fie prin originalitatea subiectului, fie prin stapânirea mijloacelor de expresie.

Țin să menționez că nu cunoaștem pe niciunul dintre autori. Votul nostru este cât se poate de obiectiv.

Care sunt cele trei cărți românești care au rămas în finală?

 Pe „podiumul” nostru au urcat : „Vina” de Camelia Cavadia (editura Trei), „Abonatul nu poate fi contactat” de  Cristina Andrei (editura Nemira) și „Fotograful Curții Regale” de Simona Antonescu (editura Polirom)

De ce ați ales cartea „Vina” pentru a participa la Festivalul de la Chambéry?

Pentru poveste, scriitura și acuratețea limbii române! Pentru observația psihologică, pentru curajul autoarei de a fi ales o temă arhi-analizată. dar altfel exploatată literar, pentru că subiectul cărții Vina poate fi universal, depășind astfel limitele românești. Pentru că este perfect construit ca roman, mai puțin fragmentar decât celelalte două.

938A9766 p

Ce părere aveți despre literatura română contemporană?

Buna întrebare! Ar putea fi subiectul unei mese rotunde la următoarea manifestare internațională „Livres Paris , cum se numește acum Le Salon du Livre de la Paris”. Din obligație profesională, dar și din plăcere, urmăresc îndeaproape fenomenul literar românesc și constat cu mare bucurie că se scrie destul de mult și se publică, de asemenea, mult în România. Desigur niciodată îndeajuns pentru a mulțumi pe toată lumea, inclusiv pe mine când este vorba de publicarea unor traduceri din literatura franceză… Exista acum une nouvelle vague, care se desparte ușor-ușor de subiectul „cum am trăit în comunism”, alegându-si subiecte universale, fapte ce s-ar putea petrece în orice alta parte din Europa. Spre exemplificare: cărțile lui Cătalin Pavel, cartea Adinei Rosetti, „Deadline”, „Vina”, sau „Abonatul nu poate fi contactat” (din lista anului 2015 de la Chambéry), nuvelele lui Augustin Cupsa, romanul FEM al Magdei Cârneci, etc. Si modalitățile stilistice sunt diferite, mai puțin experiment și mai puțină adeziune la modele și la mode…

F et Irimia Chambéry

Foto: Florica Ciodaru-Courriol și Florin Ieremia (arhiva personală)

Care sunt scriitorii români debutanți  care au participat de-a lungul timpului la acest festival?

Vă voi da lista laureaților:

Corina Sabău cu „Blocul 29 apartamentul 1″, editura Polirom

Marta Pstreu, cu primul ei roman „Acasa , pe câmpia Armaghedonului”, editura Polirom

Florin Irimia cu „DefeKt”, editura Brumar

Matei Cocimarov cu romanul „Casa Belzer”, editura Tritonic

C.G. Bălan, cu „Excroc SRL”, editura Humanitas

Camelia Cavadia cu „Vina”, editura Trei

Comentariu : a se observa evantaiul larg al editorilor! (Este un raspuns direct pe care-l dau aici unui fost participant care ma întreba dacă nu cumva înclinăm balanța spre aceleași edituri. Nu!)

0746-_DSC6988

Foto: festivalpremierroman.com

Ce se întâmplă propriu-zis la Festivalul de la Chambéry?

În cele trei zile ale Festivalului sunt invitați toti laureații anului din cele șase țări reprezentate ce urmează sa participe la diverse și multiple manifestări: mese rorunde, lansări de carte, ateliere de traducere, dezbateri, întâlniri cu publicul larg, cu presa… și câte o manifestare surpriză a organizatorilor. Anul trecut era scrierea în direct, într-un mare teatru, de catre scriitorii participanti a unui fragment de roman începând de la o frază impusa. Pentru ca spectacolul să aibă mai mult farmec s-au organizat două echipe de scriitori (francezi și străini, aceștia din urmă însoțiti de traducătorii lor) cu un vot al publicului la final prin ridicarea unui steguleț (roșu sau verde)…

Florica Ciodaru-Courriol – profesor de traductologie şi traducătoare literară. Absolventă a Facultăţii de Litere din București, doctor în Literatură Comparată la Universitatea din Lyon. Născută în România, dar stabilită în Franța de treizeci de ani, unde a predat limba româna la Universitatea „Jean Moulin”, cursuri de traduceri la École Normale Supérieure din Lyon. Participă activ la Festivalul Primului Roman de la Chambéry și la alte manifestări de promovare a literaturii române în Franţa. A tradus autori ca: Hortensia Papadat-Bengescu, Marta Petreu, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Popescu, George Bălăiţă, etc.

COOLtura Mall

Post a comment