E doar o opinie personală, dar parcă în ultimul timp Nobelul a fost câștigat numai de scriitori despre care eu nici măcar n-am știut să existe, darămite să fi și citit ceva de ei! Mă împac însă cu gândul că în toate vremurile au existat favoriți care au pierdut în fața unor scriitori mai puțin cunoscuți, mai puțin citiți.
Conform listverse.com, deși au fost considerați favoriți la premiul Nobel, iar opinia publică a fost convinsă că merită și că-n cele din urmă chiar vor fi răsplătiți cu acest premiu, ei bine, celor 10 scriitori de mai jos premiul le-a scăpat pur și simplu printre degete. Din considerente geo-politice sau pentru că pur și simplu nu se încadrau în profilul ideal al unui câștigător de Nobel, scriitorii de mai jos n-au fost considerați vrednici de o asemenea onoare.
- Jorge Luis Borges (1899-1986)
Au fost nu mai puțin de 20 de ani în care Borges, considerat cel mai bun scriitor de literatură suprarealistă de până acum, ar fi putut fi putut primi acest premiu, dar Comitetul Nobel a refuzat să i-l acorde, cel mai probabil pe motiv că era simpatizant al dictatorilor de extremă dreapta precum Pinochet. Comitetul își facuse, se pare, o rutină din a acorda premiul Nobel scriitorilor simpatizanți ai dictatorilor de extremă stânga precum Josef Stalin, așa că, Borges a fost pur și simplu ignorat. Pinochet a fost mai rau ca Stalin?
Borges a câștigat premiul Pulitzer, dar toată lumea s-a așteptat ca în cele din urmă să fie răsplătit și cu un Nobel. Nu a fost să fie!
- Vladimir Nabokov (1899-1977)
Vladimir Nabokov este unul dintre cei mai mari scriitori de limbă engleză care nu este vorbitor nativ al acestei limbi. Cea mai cunoscută și cea mai bună operă a sa este romanul „Lolita”. A mai scris multe opere literare excelente, critică literară și a tradus poezii. A fost nominalizat în 1974, alaturi de Graham Greene la Premiul Nobel, dar ambii au pierdut în favoarea câștigătorilor Eyvind Johnson și Harry Martinson. Acesta din urmă era suedez și ambii erau membri ai Comitetului Nobel la acea vreme.
8. W. H. Auden (1907-1973)
H. Auden, unul dintre cei mai mari poeți ai secolului al XX-lea, deținător al premiului Pulitzer și al National Book Award, i-a influențat profund pe poeții care i-au urmat, în special pe cei de limbă engleză. Se crede că a fost trecut cu vederea de către Comitet deoarece a făcut niște greșeli în traducerea unei cărți scrise de un câștigător al Premiului Nobel, Dag Hammarskjold, și pentru că ar fi sugerat că Hammarskjold a fost homosexual, la fel ca el însuși, de altfel.
- Robert Frost (1874-1963)
De departe cel mai mare poet american al secolului al XX-lea, Robert Frost a fost supranumit și Bardul din Nord-Est. A câștigat nu mai puțin de patru premii Pulitzer pentru poezia sa, a primit peste 40 de titluri onorifice de Doctor din partea universităților Oxford, Cambridge, Princeton și Harvard, printre altele. Singurul alt scriitor care a câștigat patru premii Pulitzer este Eugene O’Neill, care însă, a câștigat și un Nobel. Lui Frost i-a fost decernat cel de-al patrulea premiu Pulitzer cu 20 de ani înainte să moară. Comitetul Nobel a reușit să-l ignore în toți acești 20 de ani.
- Emile Zola (1840-1902)
Emile Zola, cel mai important exemplu al Școlii Literare Franceze Naturaliste, a scris peste 30 de romane. Se spune că oricare dintre acestea ar fi putut câștiga astăzi un premiu Pulitzer, fără niciun fel de concurență. Cele două șanse pe care le-a avut pentru a câștiga un premiu Nobel i-au fost distruse din același motiv ca și următorului de pe listă.
- Henrik Ibsen (1826-1906)
Henrik Ibsen este considerat cel mai mare scriitor al Norvegiei și unul dintre cei mai buni dramaturgi din istorie. A avut de șase ori posibilitatea să câștige Nobelul, întrucât premiul a fost instituit în 1901, dar nu s-a întâmplat așa din cauza discuțiilor cu privire la traducerea criteriilor de eligibilitate, asa cum sunt expuse în testamentul lui Nobel. Acesta cerea ca cei demni de a câștiga premiul să dea dovadă de “un idealism înălțător și sănătos.” Dar între 1901 și 1912 Comitetul a interpretat că aceștia ar fi trebuit “să urmeze o direcție ideală”. Aparent Ibsen, părintele dramaturgiei moderne, nu conducea lumea literară în direcția ideală.
- Marcel Proust (1871-1922)
Marcel Proust este autorul monumentalei opere de beletristică a secolului al XX-lea, “În căutarea timpului pierdut”, un exemplu de pionierat al romanului de introspecție și analiză a conștiinței. Și totuși, Comitetul Nobel a acordat premiul din 1920 lui Knut Hamsun (din Norvegia, care e mai aproape de Suedia decât Franța), pentru opera sa, “Cultivarea solului”. Totuși, care dintre cărți e mai citită astăzi?
- James Joyce (1882-1941)
James Joyce este considerat cel mai mare scriitor irlandez, cu excepția lui W. B. Yeats, care a și câștigat premiul Nobel. Joyce a fost, de asemenea, un maestru al tehnicilor literare care a perfecționat monologul interior. Cu ultimul său roman, “Veghea lui Finnegann”, pe care Joyce îl consideră marea sa realizare, dar care este aproape imposibil de citit, autorul a inventat practic ideea modernă de ficțiune speculativă. Totuși, Joyce este mai cunoscut pentru romanele “Ulise”, “Oameni din Dublin” și “Portretul artistului la tinerețe”.
- Lev Tolstoi (1828-1910)
Lev Tolstoi poate fi numit cel mai mare exemplu de realism literar din istorie și probabil cel mai mare romancier al tuturor timpurilor. Cele mai importante două opere ale sale, “Război și pace” și “Anna Karenina”, ar fi fost mai mult decât suficiente pentru a-i asigura lui Knut Hamsun un Nobel. Pe Tolstoi nu l-au ajutat însă în niciun fel să câștige acest premiu. Numai dacă Tolstoi s-ar fi născut ceva mai aproape de Suedia, caz în care Comitetul ar fi putut trece cu vederea traducerea discutabilă a testamentului lui Nobel. Aparent, Comitetul a considerat că nici Tolstoi nu conducea lumea literara în direcția ideală.
1.Mark Twain (1835-1910)
Inventatorul romanului american, cu operele “Tom Sawyer” și „Huckleberry Finn” a fost un autor foarte versat, unul dintre cei mai mari romancieri, eseiști, umoriști și critici literari americani. La fel ca Tolstoi, a avut zece ani în care ar fi putut să-i fie decernat premiul Nobel, însă tot de atâtea ori a fost trecut cu vederea, în favoarea următorilor 11 autori: Sully Prudhomme, Theodor Mommsen, Bjornstjern Bjornson, Frederic Mistral și Jose Echeragay (ambii în 1904), Henryk Sienkiewicz, Giosue Carducci, Rudyard Kipling, Rudolf Christoph Eucken, Selma Lagerlof, Paul Heyse. Ați auzit de mai mult de doi dintre ei? De Mark Twain, sigur ați auzit!.