Dacă e luni, înseamnă că un nou scriitor român contemporan răspunde celor șapte întrebări propuse de coolturamall.ro. Astăzi, Radu Găvan povestește despre felul în care scrie cel mai bine, ce va face pentru a-i deschide apetitul pentru cărți și lectură fiului său, dar și despre lucrurile pe care le apreciază cel mai mult la o carte, cât de des merge la mall, ce-i place și ce-i displace la lumea în care trăim.
Primul său roman, „Exorcizat”, i-a adus lui Radu Găvan Premiul Mircea Ciobanu în 2015, iar la începutul lunii noiembrie lansează pe piață cel de-al doilea roman al său, „Neverland”, la aceeași editură, Herg Benet.
1. De ce ați devenit scriitor? Când v-aţi dat seama că vă doriţi să deveniţi scriitor? Cum aţi început să scrieţi?
Mi-e teamă că nu vă pot spune o poveste spectaculoasă despre începuturile mele. Acum câţiva ani am început să scriu pentru că am simţit nevoia să fac asta, pur şi simplu, să mă exprim cumva. Simţeam, ştiam că am multe de spus, mai multe decât aş fi putut să o fac prin vorbe. Cum am început să scriu? Păi, m-am aşezat la calculator şi am scris. Şi de atunci am tot scris. E ceva care îmi place şi mă linişteşte.
2. Scrieți ușor, greu? Care este cel mai potrivit moment pentru scris pentru dumneavoastră?
E mai greu până încep, apoi scrisul curge, într-o cantitate mai mare sau mai mică. Dacă nu mai merge, mă opresc. Nu forţez, scriu când am chef, cât am chef, nu am un program fix. De obicei o fac noaptea, atunci când soţia şi fiul meu dorm. Uneori trece şi o lună fără să fi lucrat ceva, alteori scriu zile în şir. Sau nopţi în şir, mă rog.
3. Ce apreciați cel mai mult la o carte: emoția sau povestea?
Emoţia, fără urmă de îndoială. O scriitură remarcabilă transmite emoţie, sapă în cititor şi rămâne cu el. Trăieşte în cititor. Un scriitor foarte bun atinge cititorul, îl schimbă cumva. Dacă are şi o poveste mişto de spus, cu atât mai bine.
4. Cum ați convinge pe cineva (un copil, un om care spune că nu-i place să citească) să se apuce de citit? Ce i-ați spune, ce ați face?
Voi încerca să-l conving să citească pe fiul meu, când va veni vremea. Acum e mic, are doar doi ani şi jumătate. Sper să şi reuşesc. Sunt mult mai multe tentaţii acum – tablete, telefoane, tot soiul de gadgeturi. Chiar dacă necesită o mai mare concentrare, cititul rămâne hrană pentru minte şi suflet, spre deosebire de tentaţiile tehnologice actuale. Altfel, nu ştiu dacă aş mai încerca să conving pe cineva să facă ceva ce nu doreşte, mai ales pe un om în toată firea. Poate doar prin puterea exemplului.
5. Cum alegeți cărțile pe care le cumpărați / le citiți? După ce criterii?
Am câţiva autori preferaţi, mai citesc recenzii, aflu diverse păreri. Contează mult şi coperta sau sinopsisul, prezentarea cărţii. Uneori citesc un interviu care îmi place şi doresc mai apoi să descopăr şi opera respectivului autor.
6. Ce vă place cel mai mult la lumea în care trăiți și ce vă displace?
Sunt întotdeauna impresionat când văd oameni care ajută alţi oameni. Mă bucur pentru fiecare licăr de umanitate pe care îl zăresc. Nu înţeleg toată răutatea asta fără sens, ignoranţa, intoleranţa. Toate aceste lucruri mici care ne separă. Uneori mă enervează, de cele mai multe ori doar mă întristează.
7. Când și cu ce ocazie mergeți la mall?
Merg aproape zilnic la mall, am unul în apropiere şi acolo îmi fac cumpărăturile. Uneori mă duc la film sau să iau masa, mai rar, ce-i drept.