Una dintre cele mai misterioase calități ale oamenilor, care a suscitat interesul psihologilor în zilele noastre și aparținea gândirii religioase în vremurile de odinioară, este creativitatea. În planul evoluției personale sau de-a lungul istoriei omenirii, creativitatea s-a dovedit motorul care duce înainte. Lumea așa cum arată azi este rezultatul creativității generațiilor trecute și ale celor prezente. Pasiuni și idei s-au contopit pentru a da forma lumii în care trăim. Creativitatea ne ajută în toate domeniile vieții și, după cum susțin psihologii, ne face fericiți. Dar cum ajungem la ea? Iată 7 secrete ale oamenilor foarte creativi.
1.„Teamă mi-e că, atunci când te uiți prea mult la un lucru, își pierde orice înțeles” spunea Andy Warhol. Aceasta este o senzație pe care cu siguranță a încercat-o oricine a făcut o muncă de creație în indiferent ce domeniu. Cuvintele își pierd înțelesurile, imaginile sunt golite de semnificație, sădindu-ne o îndoială care se transformă în frână pentru procesul creativ: „Oare ce am realizat este destul de bun?” Așadar, sfatul „părintelui” artei pop, Andy Warhol este de a nu analiza excesiv rezultatul muncii noastre, cel puțin în momentul când îndoielile încep să pună stăpânire pe noi. O distanțare temporară, o scurtă pauză îi va oferi creierului răgazul de a vedea lucrurile mai clar și de a ajunge din nou la starea de concentrare necesară creativității.
2.Pentru a se manifesta, creativitatea are nevoie de anumite condiții. Inspirația pare că vine și pleacă după bunul ei plac, niciodată atunci când încercăm să o silim să-și facă simțită prezența. În Antichitate se credea chiar că este rezultatul intervenției divine. Nu o putem forța, însă putem „planta semințele creativității”. Buddha spunea că suntem ceea ce gândim, că totul ia naștere din gândurile noastre. „Cu gândurile noastre creăm lumea”. Ne ajută așadar să ne concentrăm atenția asupra a ceea ce dorim să creăm și să „punem în surdină” celelalte gânduri. Nu ne va fi de folos nici să ne plângem, nici să încercăm disperarea pentru că nu ne apropiem de rezultatul dorit. E mai bine să ne focalizăm asupra intenției noastre pentru a produce rezultatele pe care ni le dorim.
3.„Am făcut mai multe greșeli decât orice altă persoană pe care o cunosc. Și, mai devreme sau mai târziu, le-am brevetat pe majoritatea”, spunea Thomas Edison. Având exemplul celebrului inventator în fața ochilor, să nu ne temem de greșeli, pentru că, învățând din ele, putem ajunge exact acolo unde ne dorim. Cu cât experimentăm și explorăm mai mult diferitele noastre zone de interes cu atât ne extindem perspectivele. Iar spiritul nostru creativ va deveni mai puternic.
4.Creativitatea nu este doar apanajul artiștilor, ci este o calitate de care avem nevoie în orice domeniu, pentru că dă măsura personalității noastre. În știință, afaceri, politică, artă culinară avem nevoie de creativitate la fel ca în poezie, muzică, pictură sau cinematografie. Avem nevoie să ne eliberăm spiritul creativ, iar pentru asta poate fi de ajutor să ne amintim starea pe care o aveam când eram copii și ne jucam. Ne simțim fericiți, pierdem noțiunea timpului, simțim că ceea ce creăm ne împlinește? Dacă răspunsul este afirmativ atunci suntem pe calea cea bună. O carte care ne-ar putea aduce lămuriri suplimentare referitoare la legatura dintre creativitate și o viață fericită este „Flux. Psihologia fericirii” de psihologul Mihaly Csikszentmihalyi.
5.Pentru a fi stimulată, creativitatea trebuie hrănită. Avem nevoie în fiecare zi de romane, poezii, teatru și muzică și de orice altceva înseamnă contact cu creativitatea altor persoane. Să fim curioși! Lucrul acesta reprezintă o adevărată mină de aur pentru noi. Capacitatea de a face noi conexiuni între informațiile pe care le avem este cheia creativității atât pentru artiști, cât și pentru oameni de știință.
6.Se spune că atunci când creezi ceva, cel mai greu este să începi. De ce oare? Probabil teama că nu vom porni pe drumul cel bun. Să pregătim, așadar, terenul pentru creativitate. Inspirația presupune ca mintea noastră să fie total absorbită de ceea ce face. Este o stare oarecum paradoxală, pentru că, deși suntem concentrați, starea interioară este de calm, ca și când am pluti. Trebuie să ne oferim timpul și spațiul de care avem nevoie pentru a fi „absorbiți” în zona de creativitate și inspirație. Dorința de a crea nu poate veni decât din plăcerea pură de a face acel lucru. Dacă ne face griji că ce realizăm nu va fi perfect e posibil să nu mai începem niciodată.
7.Un alt lucru care ne eliberează în mod cert spiritul creativ este, paradoxal, sportul. Personalități din diverse domenii mărturisesc cât de mult i-a ajutat activitatea fizică în momentele când erau în „pană” de idei, iar specialiștii în neuroștiințe confirmă – sportul chiar ajută! Probabil că exemplul lui Haruki Murakami este cel mai elocvent din acest punct de vedere. „Existența mea ca scriitor profesionist a început în ziua în care am mers pentru prima dată la jogging. (…) Ştiu că, dacă nu aş fi devenit alergător pe distanţe lungi când am devenit şi romancier, munca mea ar fi arătat cu totul altfel” spune scriitorul japonez. Joyce Carol Oates, autoarea romanului „Grădina plăcerilor lumești” mărturisea și ea: „Se pare că jogging-ul îmi conferă posibilitatea unei conștiințe extinse. Pot să văd ceea ce scriu ca pe un film, ca în vis”.