Alina Epure este doctor în medicină, cu experiență în biochimie, consultant nutriționist, Health Coach Practitioner, membru ESPEN (The European Society for Clinical Nutrition and Metabolism) și membru The Nutrition Society (una dintre cele mai prestigioase comunități implicate în cercetare și progres la nivel de nutriție), cu colaborări la centre internaționale recunoscute la nivel mondial, cu experiență vastă în domeniul biochimiei și al nutriției și inițiatoarea conceptului NUTRIBALANCE. Este unul dintre specialiștii care cred că doar o abordare personalizată a sănătății fiecăruia dintre noi ne poate face să ne atingem, cu adevărat, potențialul. Doar urmând programe personalizate de nutriție care pornesc de la istoricul medical și genetic al fiecăruia dintre noi și integrând în stilul nostru de viață particularitățile propriului metabolism și organism, doar atunci ne dăm șansa să fim cu adevărat sănătoși.
Mai mult ca oricând, avem nevoie de specialiști care să aibă grijă de individualitatea noastră și să ne îndrume spre deprinderea acelor obiceiuri care fac din sănătate un obiectiv pe termen lung. Căci, așa cum spune dr. Alina Epure „sănătatea se construiește zi de zi și este rezultatul comportamentelor noastre zilnice”.
1. Sunteți doctor în medicină, cu experiență în biochimie, consultant nutriționist, Health Coach Practitioner, membru ESPEN (The European Society for Clinical Nutrition and Metabolism) și membru The Nutrition Society (una dintre cele mai prestigioase comunități implicate în cercetare și progres la nivel de nutriție), cu colaborări la centre internaționale recunoscute la nivel mondial, cu experiență vastă în domeniul biochimiei și al nutriției. În urma consultațiilor făcute, care credeți că e cea mai mare greșeală a noastră, a românilor, legată de felul în care mâncăm și trăim?
Românii se bucură la masa, mănâncă atunci când sunt suparăți, se recompensează cu mâncare când au reușit ceva, merg în vacanță să mănânce pentru că au plătit, sărbătorile sunt aduse în suflet numai prin abuz alimentar. Consider că mâncarea este asociată cu o stare de bine, este utilizată pentru a fi oferită o siguranță psiho-emoțională și de aici apar cele mai multe și frecvente dependențe, abuzuri, îndepărtări de la nevoile reale ale corpului. Trăim în fugă, mâncâm în fuga, dormim în fuga, cu gândul la ce avem de făcut. Avem învățată lecția eficienței și trăim cu această convingere că nu avem timp pentru nevoile personale, ce nu par a se regăsi pe lista de priorități.
2. Nutriția a devenit un subiect extrem de dezbătut și, din nefericire, deseori găsim informații contradictorii despre felul în care ar trebui să ne hrănim. De unde trebuie să ne luăm informația astfel încât să nu ne facem mai mult rău decât bine?
În nutriție, mai mult decât în orice alt segment medical, apar și dispar mituri, se încurajează extremele, apoi se revine, până se pierde esența. În această impredictibilitate, se renunță adesea la a mai urmări noile tendințe știintifice, nu ceea ce se promovează, ce se încurajează pentru perioade limitate de timp. Profilul alimentar este individual, trebuie personalizat în funcție de programul zilnic, simptomele și afecțiunile personale, istoricul medical, preferințele alimentare, iar lipsa acestor informații în stabilirea planului de alimentație nu face altceva decât să creeze o uniformizare a alimentației, nicidecum o personalizare. Informația corectă se preia din analizele de sânge, salivă, materii fecale, altfel povestim despre nutriție, dar nu construim în mod corect, coerent, raportat la nevoile reale ale corpului.
3. Dumneavoastră, ca specialist în nutriție, spuneți că nu există o rețetă general valabilă pentru toată lumea și insistați asupra nutriției personalizate. E clar că toți suntem diferiți, avem probleme medicale specifice și o moștenire genetică unică. Există, totuși, un tipar care ni s-ar potrivi tuturor, niște reguli cu care nu putem să dăm greș?
Reguli putem implementa, cu rezultate pe teremen scurt, mediu, dar pe termen lung singura soluție este reconectarea cu propriul organism, înțelegerea ritmului în care este cu putință să trăim, și nu din dorință. Regula de bază în stabilirea armoniei minte – trup – suflet este hidratarea, iar aportul de apă se calculează pornind de la greutatea individuală, și anume greutatea x 0,04. Din perspectiva alimentației, consider că regula cea mai importantă este stabilirea unei rutine zilnice, care să fie ușor de implementat și care să fie menținută, indiferent de context, de tentații, de circumstanțe care ar putea determina o renunțare la ceea ce s-a stabilit. Somnul nu se negociază deoarece este singurul suport energetic, este perioada în care ne dăm șansa să ne încărcăm, să inițiem detoxifierea, regenerarea, etape importante pe care nu le putem parcurge în stare de veghe. Mișcarea trebuie să facă parte din rutina zilnică, într-un mod organizat, eficient și adaptat obiectivelor personale. Iar toate acestea, dacă sunt acompaniate de recunoștință, mulțumire, apreciere, bucurie, putem construi un stil de viață… pe viață! Altfel, mimăm bucuria, conectarea cu sine și fugim către nicăieri, activând devitalizarea, uzura, iar nota de plată pe sănătate va veni pentru fiecare dintre noi, în funcție de comportamentele zilnice în raport cu propria stare de sănătate.
4. Auzim tot mai des că trebuie să „mâncăm sănătos”. Cum se traduce, mai exact această sintagmă în alimentația și stilul de viață pe care ar trebui să le urmăm zi de zi?
Stilul de viață se definește la nivel individual, pe patru piloni, și anume alimentație, somn, mișcare, sănătate emoțională. Atunci când oricare dintre aceștia lipsește, se induce un haos celular, o stare de oboseală fizică și mentală, o uzură care duce către diferite afecțiuni. A mânca sănătos înseamnă a mânca informat, a afla ce ți se potrivește, ce nu este compatibil cu propriul metabolism, în ce fel poate fi creată și respectată rutina zilnică, pe termen lung, astfel încât să putem construi un stil de viață ca un mod de viață, nu la nivel teoretic. Anumite alimente sunt sănătoase, au un aport nutritiv extraordinar, dar compatibilitatea individuală este cea care va dicta prezența, frecvența acestora în meniul săptămânal. Sănătatea este cea mai importantă valoare în care ar trebui să investim zilnic, dar pe care o neglijăm zilnic și avem așteptarea să funcționăm la nivel de performanță fizică și mentală, fară o cunoaștere a lumii noastre interioare.
5. În condițiile în care există tot mai multă mâncare procesată, suntem deseori sfătuiți să citim cât mai atent etichetele. Totuși, mulți dintre noi, nu știm să facem asta. Ce ar trebui să conțină sau să nu conțină o etichetă „curată”?
Etichetele produselor alimentare, dar și ale produselor cosmetice, ar trebui citite cu atenție, astfel încât să decidem dacă anumite produse merită să fie ridicate de la raft sau comandate, astfel încât să nu aducem în corpul nostru ceea ce ar trebui să ajungă la coșul de gunoi. Lista de ingrediente ce va fi regăsită pe o „etichetă curată” vă cuprinde numai ingrediente ce au corespondent în natura. Bunul gust al mâncării poate fi rânced pentru sănătate și este important ce ne dorim să creăm în corpul nostru prin astfel de expuneri zilnice la alimente ce merită sau nu să fie parte din structura noastră celulară. Alimentele de astăzi sunt energia noastră fizica și mentală de mâine, așadar este esențial să știm ce energie dorim să transmitem și să utilizam în corpul nostru.
6. Ce putem face pentru a avea grijă de noi în adevăratul sens al cuvântului? Pentru că pare foarte simplu să spui asta, dar în realitate, nu știm cum să traducem în obiceiuri sănătoase de viață.
În cultura noastră, a românilor, grija de sine se definește în zilele noastre, nu era atât de multă poveste scrisă în jurul acestei griji de sine pe vremea bunicilor mei, căci era o normalitate să ai grijă ce mănânci, când dormi, când te odihnești, cum te organizezi astfel încât toate treburile casnice să fie realizate la timp, să ții posturile mari de peste an și toate celelalte zile de post, să folosești cuvinte potrivite, să iți respecți promisiunile, să ai responsabilități în casă încă din copilărie, să te uiți cu respect la cei din jur, să iți desfășori activitățile de la răsărit până la apus. Toate acestea erau o normalitate, la nivel de familie, nescrisă, dar simțită și transmisă din generație în generație. Acum lumea vrea să se dezvolte, dar ce vor oamenii să dezvolte prin tot felul de cursuri dacă nu se cunosc, până la nivel celular? Dacă nu știu care sunt nevoile reale ale corpului pe care vor să îl plimbe de la punctul A la punctul B, fară să îi facă o mentenanță potrivită, fară să îi ofere combustibilul potrivit, la ora potrivită? Ce putem face pentru a avea grija de noi, atât la interior, cât și la exterior? Să ne cunoaștem, să ne dam șansa să fim în contact cu nevoile noastre și să respectăm ritmul pe care îl poate susține corpul nostru, nu pe cel impus de noi, cu dorința de a fi harnici, eficienți din zori până în seara.
7. Vin către noi tot felul de propuneri de diete, de fasting, chiar operații de micșorare de stomac. De unde trebuie să începem atunci când suntem supraponderali și ne confruntăm cu creșteri mari de greutate? Care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgem?
Orice creștere de greutate este imaginea supraîncărcării cu ceva ce nu îi este potrivit organismului, ceva ce nu poate fi utilizat ca suport energetic și este transmis către țesutul adipos, sub forma acestor depuneri. Consider că este important să adoptam planul de alimentație potrivit nouă înșine, pornind de la analize medicale, care să justifice direcția pe care dorim să o implementăm. Obiectivele și instrumentele de lucru, de acțiune sunt cele care ne ajută sau ne blochează pe drumul sănătății. Am întâlnit multe persoane care au fost toată viața la dietă, după cum mi-au împărtășit, dar ideea de dietă, de alimentație sănătoasă le creea deja repulsie. Acesta este rezultatul unor programe nepersonalizate, a unor diete care nu răspund nevoilor personale, iar urmarea acestora induce un stres metabolic extraordinar, care va determina diferite dezechilibre în starea de sănătate. Cunoaștere – înțelegere – acceptare – asumare – implementare = acestea sunt etapele către un plan de nutriție personalizat. Degeaba cunoaștem, dar nu putem accepta că avem o intoleranță la un anumit aliment, degeaba cunoaștem, acceptăm, dar facem mereu excepții de la planul stabilit. Aceste 5 etape sunt esențiale și fară ele nu putem progresa pe drumul potrivit noua înșine.
8. Care sunt alimentele și obiceiurile alimentare pe care ar trebui să le integrăm în rutina noastră de zi cu zi?
Fiecare dintre noi are o serie de intoleranțe alimentare, anumite particularități metabolice, care oferă o direcție cu privire la ceea ce ar trebui integrat sau evitat în meniul zilnic. De asemenea, și rutina zilnică se construiește la nivel individual, în funcție de activitățile pe care le desfășuram, astfel încât din alimentație să susținem activitatea fizică și/ sau cognitivă. Orice aliment aș recomanda poate fi benefic pentru o anumită categorie de oameni, dar pentru altă categorie ar aduce dezechilibre majore dacă nu ar fi ușor de digerat și poate determina inclusiv contexte favorabile instalării unor inflamații în corp. Rutina zilnică se definește la nivel individual, personalizat, pornind de la analize medicale, dar odată ce a fost stabilită, ideal este să fie și implementată, astfel încât să nu creăm un haos celular, obligând corpul să se adapteze zilnic la ceva nou în privința rutinei.
Ce putem face în sezonul rece pentru a ne pregăti organismul să treacă mai ușor peste răceli/gripe, pentru lupta cu virușii? Sau trebuia să ne fi pregătit deja pentru iarnă din timp?
Sănătatea se construiește zi de zi și este rezultatul comportamentelor noastre zilnice, an de an, nu numai în anumite perioade din an. În mod normal, pornind de la această nevoie, de a fi sănătoși, ar trebui să fim mai atenți la ce ar fi benefic să concumăm mai des (apă, fructe, legume, oleaginoase, uleiuri presate la rece, pește de captură, semințe, cereale și pseudocereale), dar și la ce ar trebui limitat sau eliminat (zahăr, făină albă, grăsimi nesănătoase, sare, alcool, alimente prăjite sau pregătite în baie de ulei, exces de carne, mese la ore târzii, gustări frecvente pe tot parcursul zilei). Dar, suplimentar, în sezonul rece putem introduce: ulei de cătină presat la rece, miere de Manuka, păstură, alimente naturale cât mai colorate, pește gras, ceaiuri calde.
10. Ce facem când ne simțim în permanență obosiți, deși analizele arată bine?
Starea de oboseală a devenit o normalitate, deși nu este. Un organism care a activat pe ultimele rezerve, care nu este alimentat zilnic cu ce are nevoie, care este uzat fară a fi încărcat corespunzător, care este expus unor perioade prelungite de activitate, care nu primește o rutină zi de zi ca o normalitate, care este surprins zilnic de ceva impredictibil, nu își va putea atinge propriul potențial. Cu atât mai mult, drumul de la potențial la performanță va fi blocat. Așadar, starea de oboseală este prezentă atunci când activitatea desfășurată nu este susținută de o alimentație adaptată programului zilnic, desfășurat la nivel fizic sau mental. Orice suprasolicitare va avea ca rezultat un dezechilibru la nivel biochimic și, atunci, oricât de multe ancore mentale ne vom găsi să putem merge mai departe în ritmul impus, la nivel biochimic nu putem găsi aceleași ancore, iar dezechilibrele (creșteri, scăderi) se vor instala. Depinde ce analize facem astfel încât să reflecte realitatea noastră interioară, iar acestea se adaptează în funcție de simptomatologie, de istoric medical, de obiective personale.
11. Care sunt temele cele mai discutate în cadrul întâlnirilor de consultanță în nutriție ale dvs. și în programele de educație nutritională pe care le implementați în companii?
În urmă cu 7-8 ani profilul ședințelor individuale de consultanță în nutriție era definit adesea de obiective legate de gestionarea greutății. În schimb, în ultimii 3-4 ani, oamenii au început să înțeleagă că greutatea este un număr de astăzi, dar nu este un barometru al stării de sănătate și să accepte ideea de program personalizat, de unicitate, de raportare la propriile nevoi. Astfel, au devenit mai deschiși și mai prezenți în a-și defini propriile nevoi și adesea întâlnesc oameni obosiți, oameni supraponderali, oameni depășiți de trenduri, tendințe, diete la moda și care vor să înțeleagă mai mult despre nutriția medicală. De asemenea, alimentația copiilor a devenit o preocupare pentru anumiți părinți, dar și gestionarea menopauzei din perspectiva alimentară a fost și este o preocupare serioasă, iar pe mine mă bucură că există această deschidere de a înțelege toate aceste modificări și din alte perspective. Așadar, pentru a fi în cea mai buna formă a ta trebuie să știi ce, când, cum, de ce, unde te hrănești… și vei reuși!