Pentru cei mai mulți care își fac temele cu sfințenie, tremură în bănci la teze, la BAC, la examenul de admitere și la licență, un job într-o multinațională pare a fi o adevărată oază găsită după atâtea pagini citite, ecuații complicate rezolvate, lucrări atent documentate. Un job într-o companie mare, unde salariul e negociat la sânge și intră întotdeauna la timp, unde petrecerile vin negreșit din an în an, precum Crăciunul, iar abonamentele la o clinică de sănătate privată, sală de sport, telefonie mobilă sunt asigurate – un astfel de job este visul oricărui om care și-a dat silința în școală. Unii o duc așa o vreme, așteptând weekendul și concediul pentru a trăi, iar apoi își dau seama că preferă să lucreze non-stop pentru că asta îi face să simtă că trăiesc. Doar că încep să lucreze pe cont propriu. Vă vom face cunoștință aici cu astfel de oameni: care au dat un job clar pentru un vis, un salariu sigur pentru o provocare, un program fix pentru libertatea de a munci cât de mult vor cu adevărat. La baza renunțării lor, care a părut nebunie pură pentru apropiați, a stat, fără excepție, un singur lucru: pasiunea pentru un anumit domeniu, total diferit de cel în care activau.
foto: Sabin Malisevschi
Deschidem seria acestori interviuri cu chef Bogdan ”Dexter” Alexandrescu, un bucătar boem care a renunțat la viața de corporație pentru un vis care se împlinește în fiecare zi și care îi aduce fericirea adevărată, palpabilă, de care avea nevoie.
- Lumea te cunoaște drept Dexter, chef Alexandrescu sau jumătatea lui Funky Chefs. Cine ești tu pentru tine?
Îmi place mult ce a spus Carl Sandburg: „Poezia este jurnalul unui animal marin care trăiește pe uscat, râvnind să zboare în văzduh.” Și mâncarea poate fi poezie. Mă consider o persoană pasionată de frumos și mânată de dorința de a-l surprinde în orice lucru, persoană sau acțiune.
foto: Sabin Malisevschi
- Spui că „după câțiva ani de corporatism, vânzări, un Master în limbi străine și iluzia unei false împliniri, am descoperit bucătăria”. Ce te-a determinat să îți schimbi drumul în viață?
Odată cu participarea la MasterChef, mi-am dat seama cât de important este să faci ceea ce îți place cu adevărat pentru a putea evolua spiritual și intelectual. Bucătăria are o energie specială, fiind singurul domeniu în care, prin respect și sacrificiu, omul controlează cele patru elemente primordiale pentru a făuri fericire. Am ales să renunț la tot în favoarea bucătăriei și să încerc să fac oameni fericiți, pentru a primi la rândul meu bucurie și echilibru.
- Cât de mult a contat educația în curajul de a alege să lucrezi pe cont propriu? Cât de importantă crezi că este educația în fiecare domeniu în care alegi să profesezi?
Educația este unealta care șlefuiește caracterul și inteligența, care înlocuiește o minte goală cu una deschisă. Pentru mine, educația primită ocupă o pondere destul de mare în cadrul relațiilor interumane și al deciziilor, reprezentând o fereastră spre libertate. Freelancing-ul îți oferă un astfel de sentiment.
- Ești autodidact? De la cine ai învățat să gătești și care consideri că este cea mai mare realizare a ta din punctul acesta de vedere?
Sunt foarte curios. De mic copil mi-a plăcut să știu câte ceva din fiecare domeniu, iar această curiozitate nativă m-a împins mereu spre studiu, spre experimentare și mi-a alimentat imaginația. Tatăl meu gătește excelent, el fiind prima persoană care m-a inspirat din punct de vedere culinar. Cât despre învățat… pot spune că după ce inunzi sau aproape incendiezi bucătăria de câteva ori, copil fiind, înveți multe (râde).
- Te numești chef, restaurator, consultant culinar și food stylist. Care ipostază îți e mai dragă?
Prin munca mea, îmi place să primesc feedback, să studiez reacții și să comunic. Îmi este tare dragă comunicarea vizuală, pe care încerc să o implementez în toate sferele activității mele. Mă regăsesc cel mai bine în ipostaza de creator de concepte.
foto: Gabriel Nedelcu
- Ce înseamnă să fii food stylist? Ce calități îți trebuie ca să faci asta? Trebuie neapărat să știi să gătești?
Să fii food stylist înseamnă să cunoști arta diversității. Un food stylist trebuie să producă poftă prin intermediul imaginilor, respectând linia fină dintre aspectul natural al ingredientelor și plating-ul studiat. Un bun food stylist trebuie să fie onest, pentru că ochiul și subconștientul uman sesizează orice urmă de artificialitate, să știe să asculte dorințele clientului și să le înțeleagă pe cele ale consumatorului. Pentru a putea transmite cât mai natural senzațiile vizuale ale unui preparat, trebuie să știi cum se gătește, cum se compune fiecare element și ce gust are. De asemenea îți trebuie cunoștințe basic de fotografie și videografie, precum și o bună colaborare cu fotograful, aspectul cel mai important pentru succesul unei campanii.
- La ce nivel se află România din punct de vedere al food stylingului? Cum e privit acest domeniu și cine sunt preferații tăi la acest capitol?
România ultimilor ani a evoluat extrem de mult în ceea ce privește calitatea și diversitatea pieței de food. Odată cu piața au crescut și pretențiile consumatorilor și implicit a apărut nevoia de calitate și în advertising-ul culinar. Avem câțiva food stylisti foarte buni, dintre care îi amintesc pe Adelina Tânțăreanu și pe Alex Petricean.
- Consideri că un bucătar trebuie să fie și un bun food stylist? Cum vezi tu relația dintre cei doi?
Un bucătar bun trebuie să îmbine perfect gustul cu aspectul, pentru a putea transmite în totalitate emoțiile preparatului său. Totodată, service-ul de restaurant înseamnă viteză, presiune și claritate mentală pentru un montaj perfect, în timp ce foodstyling-ul făcut în condiții de studio necesită precizie chirurgicală, planificare și atenție sporită la detalii. Când așezi un preparat în fața unui obiectiv macro, trebuie să gândești dincolo de percepția ochiului uman.
foto: Gabriel Nedelcu
- Sunt mulți chefi celebri care apelează la serviciile unui food stylist pentru aranjarea și fotografierea farfuriilor lor. Cum privesc bucătarii români acest aspect? Ți se par deschiși?
Bucătarii români încep să înțeleagă diferențele expuse mai sus și să fie din ce în ce mai deschiși față de colaborarea cu un food stylist sau cu un fotograf profesionist.
- Există trenduri în materie de plating? Care ar fi ultimele tendințe din acest punct de vedere?
Trendurile în materie de plating evoluează și se schimbă odată cu preparatele din ce în ce mai îndrăznețe ale noii generații de Chefi. Plating-urile de tip peisaj, cu elemente greoaie dispuse pe înălțime, încep să fie înlocuite de plating-uri free-form, interpretări abstracte care fac elementul principal să iasă în evidență dintr-un haos studiat. Ordinea în dezordine creează intrigă și stârnește curiozitatea.
foto: Gabriel Nedelcu
- Ești pasionat de pictură și fotografie. Crezi că acestea două te-au împins și către zona de food styling?
Fotografia este o pasiune mai veche, la care am renunțat puțin când am descoperit bucătăria. Pictura am descoperit-o recent datorită foodstyling-ului care îmi alimentează constant nevoia de perfecționare și de creație, deși de mic mi-am dorit să știu să desenez. Pictura seamănă surprinzător de mult cu arta plating-ului, pentru că în ambele te joci cu texturi, culori, fluiditate și contururi… diferă doar pânza.
foto: Gabriel Nedelcu
- Există la noi o școală de food styling? Cum ajungi food stylist?
Din păcate încă nu există o școală de specialitate în țară, însă pot să vă spun că în viitorul apropiat vom organiza câteva workshop-uri care vor reuni fotografi, bucătari și foodstylists autohtoni. Eu m-am specializat în Belgia și în Sicilia.
foto: Tiberiu Minzu
- De ce ar trebui să țină cont un amator atunci când vrea să pozeze o farfurie?
Ținând cont că majoritatea farfuriilor pozate ajung în mediile sociale prin intermediul unui smartphone, iată 5 sfaturi rapide pentru imagini ce îți lasă gura apă:
- Găsiți lumină bună, de preferat naturală; folosirea flash-ului nu este indicată.
- Recuzita: asortați fundalul farfuriei cu prosoape, solnițe, legume, orice element colorat și texturat.
- Folosiți „regula de 3”: maximum 3 elemente de același fel într-o fotografie, în special pe Instagram.
- Fotografiați farfuria de sus, pentru impact maxim așezați-o pe o suprafață de culoare contrastantă.
- Folosiți funcția „lock focus” pentru imagini clare.
- Se poate trăi în România dintr-o pasiune (așa cum faci tu, practic ți-ai transformat pasiunea în job)?
Freelancing-ul, pe lângă boemitatea libertină pe care ți-o oferă, implică multe sacrificii și necesită studiu și perfecționare constantă. În momentul în care faci aceste sacrificii cu pasiune, nu simți că muncești. Dacă ești dispus să ieși din zona de confort oferită de un job stabil și să lupți pentru visele tale, poți trăi decent din a ta pasiune.
- Spui despre tine că îți place să comunici și să schimbi mentalități. Cum crezi că influențezi lumea din jurul tău prin ceea ce faci? Care e cel mai frumos lucru care s-a spus despre tine?
Vreau să schimb mentalități, nu neapărat să influențez mase. Dacă reușesc să fac câteva persoane să mănânce sănătos și să respecte natura, ingredientele și implicit pe sine, mă declar împlinit. „Think global, act local”, pentru că orice schimbare începe cu pași mici. O fetiță a unei cunoștințe din Barcelona, după ce a mâncat din preparatele mele, i-a spus mamei sale că sunt un fel de Dalí al bucătăriei… Lăsând deoparte mustața și afinitatea mea pentru marele artist, mi-ar plăcea enorm să fac din bucătărie măcar 10% din ce a făcut Dalí pentru artă.
foto: Radu Fugarescu
- De ce crezi că mâncarea este unul dintre domeniile care naște cele mai mari orgolii?
Cred că orgoliul unui Chef este conectat direct la identitatea sa artistică. Chefii au o anumită mândrie când vine vorba de muncă și de creațiile lor. După cum am spus, controlul elementelor poate genera senzații și emoții diverse. Pasiunea, stresul, orgoliul, invidia, iubirea sunt ingrediente care fac parte atât de natural din viața oamenilor, încât depinde de fiecare cum își asezonează calea.
- Cui vrei să mulțumești?
Părinților mei pentru educația și dragostea cu care m-au crescut. Lui Chef Florin Dumitrescu pentru că a avut încredere sa îmi pună cuțitul în mână și să mă „călească” în faza incipientă a carierei. Prietenilor care mi-au rămas alături și celor care nu. Lista e lungă, pentru că în meseria mea întâlnesc zilnic oameni minunați de la care am ce învăța.
- Ce îți place să citești? Care e ultima carte pe care ai citit-o?
Îmi plac cărțile care te stimulează mental și autorii care îți mișcă imaginația. Citesc poezie, ficțiune, dar îmi place din când în când sa răsfoiesc și enciclopedii sau biografii ale personalităților din diverse timpuri și domenii. Ultima carte citită este „Ferma animalelor” de George Orwell, iar acum studiez „Arta și percepția vizuală – O psihologie a văzului creator” de Rudolf Arnheim.
- Care este bucătarul tău preferat?
Nu pot spune că am un Chef preferat, însă mă inspiră nonconformismul lui Heston Blumenthal, nebunia lui Marco Pierre White și deserturile lui Christophe Michalak și ale lui Antonio Bachour. Îmi place mult și chocolatier-ul belgian Dominique Persoone.
- Spune-mi 5 lucruri care nu se știu despre tine și au legătură cu mâncarea.
Dacă aș putea, aș mânca doar conopidă murată (râde).
Vara aceasta am montat peste 10.000 de farfurii.
Când călătoresc îmi place să mănânc doar street-food sau în localuri cât mai autentice.
Nu îmi plac deserturile fără ciocolată.
Am fost vegetarian timp de 9 luni.
foto: Gabriel Nedelcu