COOL to know, Ieşită din tipare

Cartea imaginilor, în premieră în România

14 iun. , 2019  

Cartea imaginilor,  cu desene ale pacienților lui Jung  – prima traducere din lume după ediția originală, în premieră în România la Editura Trei

De o valoare inestimabilă pentru istoria terapiei analitice, a psihologiei și a artelor, colecția de 4500 de lucrări realizate de pacienții lui Carl Gustav Jung este pentru prima dată accesibilă publicului larg. După un efort susținut de sortare și notare, realizat pe parcursul a 70 de ani de membrii Institutului C. G. Jung din Zürich, picturile, desenele și broderiile create de pacienții celebrului psihiatru sunt expuse la Museum im Lagerhaus din St. Gallen, Elveția și incluse în Cartea imaginilor.

Publicată în România la Editura Trei și lansată la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2019, „Cartea imaginilor”, care este totodată și catalogul expoziției, aduce în premieră o mărturie impresionantă a procesului laborios de sondare a inconștientului, de exprimare a conținuturilor individuale și colective realizate de cei care au intrat în cabinetul doctorului Jung, timp de 38 de ani.

Cartea imaginilor este un eveniment editorial. Și vine să completeze direcțiile inedite deschise în psihologia contemporană de Cartea Roșie. Dacă în ea am urmărit cu sufletul la gură un Jung confruntându-se cu propriul inconștient, în Cartea imaginilor, trece mai departe și mijlocește confruntarea cu inconștientul a pacientilor sai. Transformă o experiență personală într-o nouă psihologie. Cea în care conținuturile inabordabile ale adâncurilor sunt aduse în lumina conștiinței printr-o metodă nouă, dar care încorporează tehnici vechi, cea a imaginației active. Este una dintre contribuțiile fundamentale ale lui Jung în dezvoltarea psihologiei. Acum cititorul român beneficiază de prima traducere publicată în lume dupa ediția germană, originală. Vor urma desigur și altele, cartea este în pregătire în foarte multe teritorii”, precizează Silviu Dragomir, analist jungian și publisher Editura Trei.

Pe lângă lucrările pacienților, cu adnotări ale acestora, care au fost donate de Jung încă din ultimii ani de viață Institutului ce îi poartă numele, „Cartea imaginilor” conține o descriere a demersului terapeutic, interpretări ale desenelor și picturilor, dar și propria incursiune a lui Jung în travaliul terapeutic al imaginilor.

Împărțită pe mai multe capitole, lucrarea prezintă informații despre similitudini între mișcarea dadaistă fondată la Zürich în 1916 și psihologia analitică, între o regăsire a valorilor prin asociația liberă, analizează simbolistica mandalelor ca forme de restabilire a echilibrului, de creștere și transformare, dar și a altor simboluri arhetipale, preponderent folosite atât în lucrările expuse, cât și în arte, în general.

O altă imagine de ansamblu asupra societății aflate într-o schimbare profundă și dramatică rezidă dintr-o serie de 12 imagini expuse în capitolul „Vremea apocaliptică”. Create de o pacientă aflată în analiză, ele exprimă, prin conținut, forme și culorile alese, traumele profunde provocate de al Doilea Război Mondial.

Fantezia ca activitate imaginativă este pentru mine pur și simplu expresia nemijlocită a activității vitale de natură psihică, a energiei psihice care este dată conștiinței doar sub formă de imagini sau conținuturi”, nota analistul C.G. Jung a cărui colecție este „unică și de necomparat cu nicio altă colecție a vreunui psihiatru din vremea sa”, după cum precizează dr. Monika Jagfeld, istoric de artă și directoare a Museum im Lagerhaus.

În prezent, colecția „Arhivei de imagini” a Institutului numără peste 10.000 de imagini, dintre acestea 4500 aparțin pacienților lui Jung și au fost organizate, începând cu 1950, de Jolande Jacobi. Acestora s-au adăugat 6000 de desene din practica terapeutică a binecunoscutei analiste și alte două colecții cu imagini din pictură, sculptură și fotografii alb-negru cu motive arhetipale din alchimie, artă și Antichitate. Între anii 1980 și 1990 colecția din arhivă a fost revizuită de Michel Edwards și Cecilia Roost. Informațiile despre imagini au fost înregistrate electronic, iar lucrările fotografiate s-au transformat în diapozitive. Digitalizarea acestora, ultima etapă pentru a ajunge la forma prezentă, a permis concretizarea acestui proiect unic într-o expoziție de amploare și în Cartea imaginilor, adresată nu doar analiștilor jungieni și psihoterapeuților, ci și iubitorilor artelor, la Editura Trei.

De  


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

, ,