De-a lungul istoriei, numeroase cărți care în timp au ajuns celebre au fost, la un moment dat, interzise în multe țări, din varii motive, fie religioase, politice sau, pur și simplu, absurde. De exemplu, cartea de căpătâi a multor creștini, Biblia, tipărită pentru prima oară în 1440, a fost interzisă în URSS timp de 30 de ani, între 1926 și 1956, iar în Etiopia în anul 1986. Secolul al XX-lea a dat literaturii, cu siguranță, unele dintre cele mai mari capodopere, însă criticile nu au fost deloc blânde cu multe dintre ele. Sunt cărți pe care ni se pare firesc să le regăsim pe rafturile oricărei biblioteci de apartament, dar care s-au luptat și încă se luptă cu prejudecățile și interdicțiile, chiar și în zilele noastre.
1903 – apare „Chemarea străbunilor”, de Jack London. Celebra poveste a lui Buck, un câine voinic, de casă, vândut de Manuel, grădinarul, pentru a-şi achita datoriile la joc, a fost interzisă în Germania nazistă timp de 12 ani, între 1933 și 1945.
1922 – este anul apariției unuia dintre cele mai bune romane ale literaturii universale, „Ulise”, de James Joyce. Însă chiar din anul apariției, cartea a fost interzisă în Marea Britanie, vreme de opt ani, din cauza temelor sexuale recurente.
1928 – D. H. Lawrence publică „Amantul doamnei Chatterley”. Tot Marea Britanie este cea care a interzis cartea pe teritoriul său, vreme de nu mai puțin de 32 de ani, între 1928 și 1960. Argumentele cenzorilor au fost limbajul libertin și scenele explicite de sex care piperează paginile cunoscutului roman.
1934 – apare romanul „Tropicul cancerului”, de Henry Miller. Etichetat ca fiind obscenă, cartea a fost interzisă în SUA, între 1934 și 1965, dar și în Canada, între 1938 și 1964.
1936 – este anul apariției mult îndrăgitei povești a lui Rhett Butler și Scarlett O’Hara, care a și dat cinematografiei una dintre cele mai cunoscute și apreciate producții clasice. Cu toate acestea, după publicare, romanul „Pe aripile vântului”, Margaret Mitchell (care a câștigat pentru acest roman Premiul Pulitzer în anul 1937), nu a putut ține piept interdicțiilor comuniste, astfel că a fost interzis în Rusia vreme de 65 de ani, între 1936 și 2001.
1945 – este anul în care George Orwell publică „Ferma animalelor”. Un roman controversat, o parabolă care a stărnit numeroase reacții, cartea critică nu numai coruperea revoluției pe care conducătorii ei o practică, dar și modul în care indiferența, răutatea, ignoranța, lăcomia și miopia distrug orice posibilitate a unei utopii. Astfel, romanul a fost interzis în Rusia între anii 1943 – 1980 și continuă să fie interzis și în prezent în patru țări: Emiratele Arabe (din 2002 până în prezent, pentru pasajele care nu corespund valorilor Islamului), Cuba (din 1945 până în prezent, deoarece este o critică la adresa comunismului), Kenya (din 1991 până în prezent, pentru că aduce o critică liderilor corupți) și China (din 1945 până în prezent, varianta originală în limba engleză este total interzisă, în vreme ce o variantă cenzurată, tradusă în chineză, poate fi citită). Revista Time a ales cartea „Ferma animalelor” drept una dintre cele mai bune 100 de romane scrise în limba engleză. Romanul a câștigat un Premiul Hugo retrospectiv în 1996 și este inclus printre Marile cărți ale Occidentului.
1955 – este anul care dă tiparului una dintre cele mai de succes cărți ale lui Vladimir Nabokov, „Lolita”. Cartea a fost interzisă în URSS timp de 4 ani, între 1955 și 1959, povestea lui Humbert Humbert, care devine obsedat sexual de o fată de 12 ani, fiind considerată obscenă.
1988 – „Versetele satanice” îi fac numai probleme autorului, Salman Rushdie. Interzisă în 21 de țări, cartea este și în prezent una controversată, în special în lumea arabă: din 1988 și până azi, romanul este interzis, din rațiuni religioase, în India, Bangladesh, Sudan, Africa de Sud și Sri Lanka, în vreme ce alte tări au interzis romanul din 1989 până în zilele noastre – Egipt, Kenya, Liberia, Pakistan, Quatar, Senegal, Somalia, Thailanda, Indonesia, Kuweit, Malaezia, Papua Noua Guinee, Arabia Saudită, Singapore, Tanzania, Venezuela. Al patrulea roman al scriitorului Salman Rushdie este inspirat parțial de viața lui Mahomed și a stârnit numeroase controverse în comunitatea musulmană. Interzis, ars la unele demonstrații din Regatul Unit, declanșator de revolte în Pakistan, de exemplu, romanul i-a adus autorului critici din partea liderilor musulmani din cauza a ceea ce mulți consideră a fi blasfemii în carte. În februarie 1989, Conducătorul Suprem al Iranului, Ayatollahul Ruhollah Khomeini, a emis o fatwa prin care cerea tuturor bunilor musulmani să-l ucidă sau să ajute la uciderea lui Rushdie și a editorilor săi. După fatwa, Rushdie a fost pus de guvernul britanic sub protecția poliției. El nu a fost rănit fizic, dar alte 38 persoane au fost ucise în acte de violență comise împotriva celor care au avut legături cu scrierea și publicarea cărții.
2003 – Dan Brown publică o carte ajunsă fenomen, „Codul lui Da Vinci”. Cartea este imediat interzisă în Liban, din 2004 până în prezent, deoarece liderii catolici de acolo au etichetat-o drept o ofensă la adresa creștinismului.