Foarte multă vreme, un scor cât mai ridicat la testul IQ a reprezentat un standard de definire a succesului în viaţă, o garanţie a reuşitei. Însă realitatea a contrazis de multe ori această concepţie. Sunt frecvente cazurile când persoane cu un IQ mai mic se află în posturi de răspundere şi-i conduc pe unii care le sunt superiori din punct de vedere al coeficientului standard de inteligenţă. Treptat oamenii au început să își dea seama că un IQ foarte mare nu este un garant al unei vieţi fericite şi împlinite şi că răspunsul trebuie căutat în altă parte. Psihologul britanic Graham Jones a intervievat foarte multe persoane de succes, de la atleţi de top, CEO ai unor companii de renume şi până la lideri din domeniul militar şi medical şi a ajuns la concluzia că performanţele intelectuale superioare nu înseamnă numai să ai anumite dotări naturale şi abilităţi, ci și să ştii cum să le pui în practică. Se pare că inteligenţa umană înnăscută, cea pe care o măsoară IQ-ul, nu este suficientă. Ea trebuie să fie completată de inteligenţa emoţională, EQ, de acea capacitate de a-ți înţelege emoţiile şi de a le intui cu precizie pe ale celor din jur, chiar dacă nu sunt exprimate prin cuvinte.
foto: imgur.com
Chi-Sum Wong şi Kenneth Law de la Universitatea chineză din Hong Kong au cercetat legăturile dintre inteligenţa emoţională şi leadership şi au elaborat o scală de testare a EQ, care vizează patru dimensiuni ale zonei emoţiilor şi sentimentelor. Punctează pe o scala de la 1 la 7 modul în care te reprezintă aceste afirmaţii, de la cel mai mult, la cel mai puţin caracteristic ţie și vei obține o imagine destul de clară a EQ-ului tău.
1. Capacitatea de a-ţi înţelege şi exprima propriile emoţii. Oamenii cu această abilitate înţeleg emoţiile pe care le simt înainte ca cei din jur să aibă un indiciu în sensul acesta.
- Intuiesc destul de bine de ce am anumite sentimente tot timpul.
- Îmi înţeleg foarte bine emoţiile.
- Înţeleg cu adevărat ceea ce simt.
- Ştiu întotdeauna dacă sunt sau nu fericit.
foto: imgur.com
2. Observarea şi înţelegerea emoţiilor celor din jur. Această abilitate se referă la empatie, acea capacitate de a înţelege emoţiile celor din jur înainte ca acestea să fie exprimate prin cuvinte sau gesturi evidente.
- Întotdeauna înţeleg emoţiile prietenilor mei din modul în care se comportă.
- Sunt un bun observator al emoţiilor celorlalți.
- Sunt sensibil la emoţiile şi sentimentele celorlalţi.
- Am o bună înţelegere a emoţiilor oamenilor din jurul meu.
3. Capacitatea de a-ţi regla emoţiile. Această abilitate se referă la puterea de a-ţi ţine sub control emoţiile, mai ales în situaţii de stres intens.
- Pot să-mi controlez emoţiile și să depăşesc dificultăţile în mod raţional.
- Reuşesc destul de bine să-mi ţin emoţiile sub control.
- Reuşesc întotdeauna să mă calmez rapid când sunt foarte supărat.
- Am un bun control asupra propriilor emoţii.
4. Folosirea emoţiilor pentru optimizarea performanţelor.
- Întotdeauna îmi fixez obiective şi după aceea fac tot ce-mi stă în puteri pentru a le îndeplini.
- Îmi spun întotdeauna că sunt o persoană foarte competentă.
- Reuşesc foarte bine să mă automotivez.
- Întotdeauna mă încurajez să dau ce este mai bun în mine.
foto: imgur.com
Fiecare dintre noi are mai mult sau mai puţin dezvoltate anumite zone ale inteligenţei emoţionale. Compară afirmaţiile de mai sus şi observă care te reprezintă cel mai bine şi care nu. Eşti o persoană foarte empatică şi înţelegi cu uşurinţă emoţiile celorlaţi? Îţi este greu să stăpâneşti ceea ce simţi sau să foloseşti emoţiile ca pe un motor pentru a-ţi îndeplini scopurile? Acest test îţi oferă indicii asupra punctelor slabe şi a celor tari ale inteligenţei tale emoţionale. Inteligenţa înnăscută, IQ-ul, este un dat care nu se poate schimba. Însă vestea bună este că inteligenţa emoţională, EQ, este perfectibilă şi poate fi îmbunătăţită pe tot parcursul vieţii.