Utilizate în multiple scopuri, șervețele faciale sunt unul dintre produsele cele mai răspândite, prezente în aproape toate casele de oriunde din lume. Folosite ca batiste, pentru curățarea machiajului sau în igiena personală, aceste produse de uz zilnic sunt întâlnite azi pe tot globul. Dar situația nu a fost întotdeauna așa. „Bătrânele” șervețele faciale, în forma pe care o au astăzi, au o istorie de 100 de ani, deși rolul lor a fost îndeplinit de diverse materiale naturale, precum pânza sau frunzele, încă din Antichitate.
Șervețelele faciale au fost utilizate secole la rând, în Japonia, sub formă de „washi” – hârtia tradițională japoneză, procesată manual folosind fibrele unor arbuști. Într-o relatare europeană de călătorie pe pământ nipon din secolul al XVII-lea se nota: „Își suflă nasul în hârtii moi, de măsura palmei, pe care nu le folosesc de două ori, ci le aruncă pe jos după utilizare. Și sunt foarte încântați să vadă oamenii din jurul lor cum se grăbesc să le ridice”.
Abia în 1924, corporația americană Kimberly-Clark a introdus pe piață șervețele faciale cu două straturi de hârtie.
„Este uimitor cum un produs atât de familiar pentru noi, azi, a parcurs un drum așa de lung prin istorie și a evoluat spectaculos”, spune Raluca Păun, consultant de marketing al Pehart Grup, una dintre cele mai mari companii producătoare de hârtie tissue din Sud-Estul Europei și lider în producerea și procesarea produselor de hârtie pentru uz casnic din România. „De la hârtia dură de odinioară, avem astăzi șervețele faciale cu o capacitate absorbantă mare, delicate cu pielea și prietenoase cu mediul. Bineînțeles, toate acestea se datorează evoluției tehnologiei și investițiilor pe care le-am realizat”, mai spune reprezentanta Pehart Grup, companie care produce șervețele faciale sub brandurile Pufina și Alint atât pentru piața internă, cât și pentru export.
De la „cellucotton”, la hârtie biodegradabilă, 100% celuloză
Șervețelele faciale produse de corporația americană erau fabricate dintr-un material dur, cellucotton, inventat de companie în timpul Primului Război Mondial. Inițial, erau folosite în măștile antigaz, în locul bumbacului, de care era nevoie pentru haine, apoi pentru curățarea rănilor soldaților. În 1924, șervețele faciale se vindeau în cutii din carton pe care se aflau imaginile actrițelor celebre ale vremii (Helen Hayes și Jean Harlow) și erau promovate ca produse de îndepărtare a machiajului. După ce s-au obișnuit cu produsul, în anii 30, unii clienți au trimis scrisori către companie sugerând utilizarea șervețelelor și împotriva răcelilor. Producătorul a intuit imediat oportunitatea și a venit cu sloganul „Nu pune răceala în buzunar”, sugerând astfel rolul șervețelelor faciale în menținerea igienei și sănătății.
„Șervețelele faciale sunt un produs cu multiple aplicații. Din acest motiv, am creat pentru brandurile Pufina și Alint sortimente pentru utilizări variate, de la pachetele mari, de familie, la cele pentru călătorie sau fără colorant și parfum, delicate cu pielea și testate dermatologic”, subliniază reprezentanta companiei.
Pehart Grup, companie care deține cea mai veche fabrică de hârtie din România, înființată în 1837 la Sânpetru, lângă Sas Sebeș-Zărnești, a investit peste 2 milioane de euro, în urmă cu doi ani, pentru lansarea unor game de șervețelele faciale cu două și trei straturi produse pentru brandurile Pufina și Alint. „Acestea sunt produse de calitate premium, fabricate pe o linie total automatizată, de la primul la ultimul proces de producție. Au hârtie rezistentă și ultrafină, au rezistență crescută la umezeală, nu se degradează cu ușurință și sunt delicate cu pielea. Sunt produse 100% din celuloză, iar ambalajele sunt reciclabile”, spune Ovidiu Hoza, director comercial al companiei.
Liderul în producerea și procesarea produselor de hârtie pentru uz casnic din România, Pehart fabrică în acest moment șervețele faciale cu două și trei straturi. „Curând vom produce șervețele faciale cu patru straturi”, mai spune directorul comercial al producătorului din România, evidențiind totodată obiectivele de viitor pe acest segment: „Vrem să intrăm în toate cele 19 țări în care avem distribuție și ne propunem să fim o soluție de calitate pentru produsele private label ale magazinelor mari din retail.”
Cât despre viitorul șervețelelor faciale, ca produs în sine, Raluca Păun e de părere că „inovațiile în domeniul calității materialelor vor continua și vor fi dezvoltate tot mai multe alternative eco-friendly ale acestor produse”.