Denis Tudor este un tânăr român, doctorand la Laussane, în Elveția, care a reușit să-l impresioneze pe celebrul Elon Musk, iar visul său este acela de a construi un mijloc de transport ultra rapid. Proiectul la care lucrează acum este hyperloop, un tub vidat (cu presiune redusă) în care circulă capsule, levitând la viteze supersonice. Acest „tren supersonic”, pod, capsulă – cum a mai fost el denumit – ar putea înlocui avioanele care circulă intra-continental. Ar reduce foarte mult emisiile de CO2 si ar contribui la diminuarea schimbărilor climatice.
Denis Tudor este CEO și co-fondator la Swisspod Technologies. Startup-ul său construiește cele mai eficiente și accesibile soluții Hyperloop, iar recent, proiectul său, Swisspod, s-a calificat în TOP 6 start-upuri din lume la GreenTech Festival – Festivalul de Green Tech si Climate Change. Pe 14 Ianuarie s-a dat startul unui proces de votare online, care se va încheia pe 14 februarie. Așadar, pentru a intra în top 3 și a crește astfel șansele de implementare a proiectului său, Denis Tudor are nevoie de cât mai multe voturi. Îl puteți vota și voi, urmând pașii de mai jos:
- Accesați linkul: https://greentechfestival.com/awards/
2. Mergeți la sectiunea START-UP. - Selectați Swisspod ca optiune de vot pe butonul verde.
4. Scrolați in jos până la butonul ‘SUBMIT NOW’ sau ‘JETZT EINREICHEN!’ (depinde de limba selectata).
5. IMPORTANT: CONFIRMAȚI VOTUL PE E-MAIL.
Dar, haideți să vedem cine este Denis Tudor și ce ne poate spune despre Hyperloop!
- De la ce anume a pornit ideea de a proiecta și construi podul/capsulă Hyperloop?
Totul a venit de la o competiție organizată de Elon Musk. Am reușit să o câștigăm de două ori la un an distanță. Echipa s-a creat pe Reddit cu o simplă întrebare: “Cine vrea să participe la competiția lui Elon Musk?” Cine vrea să știe toată povestea, poate să urmărească totul pe contul meu de Instagram.
- Ce este mai exact Hyperloop?
Este un nou mijloc de transport ce implică un tub vidat (presiune redusă) în care circulă capsule levitand la viteze supersonice. În jur de 1200 km/h.
- Printre avantajele acestui mijloc de transport se numără consumul foarte redus de energie, viteză foarte mare, poluare zero… ce alte avantaje ai mai adăuga aici?
Cred că cel mai important lucru sunt emisiile de CO2 foarte joase. La fel, pentru eficiența energiei. Mai mult decât atât, cred că este cel mai sigur mod de transport existent. Totul va fi bazat pe un autopilot într-o rețea de capsule controlate prin algoritmi AI. Mai mult decât atât, capsulele vor circula într-un mediu închis și dedicat, ceea ce va face totul imun la condițiile meteo din exterior.
- Spuneai undeva că această capsulă este cel mai sigur mijloc de transport. De ce?
În primul rând, greșeala umană nu își va găși locul pentru că totul va fi automatizat. În al doilea rând, având un sistem total dedicat pentru asta, nu există perturbanțe din exterior. De asemenea, condițiile meteo nu vor afecta mersul capsulelor. Acestea sunt principalele motive.
- Ce ar însemna la nivel de investiții în infrastructură acest „tren al viitorului”, pod sau capsulă, cum este el numit în lume în acest moment?
Acest calcul este unul foarte complicat, și efectiv nu există un răspuns standard pentru că totul depinde de mâna de lucru, diametrul tubului, grosimea tubului, tipul de sol, tipul de excavare. Însă, noi preconizăm un cost mediu de 40M CHF/ km în Elveția.
- Spuneai, de exemplu, că în Elveția, datorită reliefului, capsulă nu ar putea circulă decât pe sub pământ. Cât de viabil poate fi acest proiect?
Fiind sub pământ, acest avantaj asigură și condiții de stabilitate de mediu precum temperatura și umiditatea. Este chiar indicat ca Hyperloop să se construiască sub pământ.
- Sunt țări în lume – cum ar fi China sau țările arabe – unde implementarea propriu-zisă (de la faza de proiect la cea de construcție) se desfășoară într-un ritm cât se poate de alert. Care ar fi cele mai optimiste, dar totodată realiste, estimări ale finalizării unei astfel de rețele?
Eu cred că s-ar putea face în 7-10 ani. Depinde foarte mult de nivelul de investiții și de politica din statul respectiv.
- Crezi că în România s-ar putea vreodată construi așa ceva, în condițiile în care aici nu există decât foarte puține autostrăzi (iar cheltuielile pentru cei câțiva kilometri construiți în ultimii ai au fost de-a dreptul exorbitante)?
Nu cred că știu să răspund la această întrebare. Cred, însă, că noi avem de rezolvat alte probleme înainte.
- Recent, te-ai calificat cu proiectul tău, Swisspod, în TOP 6 start-upuri din lume. Ce se întâmplă dacă proiectul tău va fi votat printre primele 3?
Va fi un Gala Dinner și o oportunitate de a atrage mai mulți investitori în companie. Totul a fost organizat de un om cu o vizibilitate mare, campionul F1 din 2016, Nico Rosberg.
- Povestește-ne puțin despre ține: care a fost parcursul tău în țară, când ai plecat din România și de ce, ce ai făcut de atunci și până în acest moment, când ești doctorand la Laussane, în Elveția?
Am terminat facultatea în România șef de promoție – sună mai bine decât este în fapt – iar facultatea nu-ți oferă prea multe (asta că să fiu indulgent în aprecieri). Aveam o grămadă de proiecte în minte, lucrările mele au zăcut prin arhivele universității foarte probabil necitite. Well, ce puteam să fac atunci: am acceptat să-mi continui carieră în afară țării. Alternativele erau Massachussets Institute of Technology (MIT) sau facultatea din Laussanne. Am ales Elveția pentru programul de energie electrică, ce este considerat cel mai bun din lume. Deși inițial am primit bursă pentru programul de master, la trei luni de la începerea aventurii de acolo facultatea a considerat că sunt înscris direct la doctorat. Știu că în România nu pare chiar mare lucru să ai un doctorat (la inflația aberantă de diplome ce este pe piața din România) dar să fii acceptat la un program doctoral, în una dintre cele mai prestigioase universități din lume, nu-i chiar puțin lucru. Înainte de asta am fost prin America unde am câștigat câteva premii de la Elon Musk și cu care m-am sfătuit să deschid Swisspod, compania care crează cele mai eficiente și sustenabile capsule de Hyperloop.
At the end of the day, sunt foarte happy cum arată viață mea profesională acum.
- Îți lipsesc prietenii și familia, dar nu intenționezi să te întorci în țară. Ce te-ar face, totuși, să te întorci aici?
Mai mult decât vreau. Deși Elveția este locul perfect pentru dezvoltarea proiectelor pe care le am în prezent, îmi e dor de prieteni, de familie, de partyuri, de hang around firesc al unei vieți normale.
În ceea ce privește întoarcerea în țară e complicat de spus astăzi. Nu exclud complet ideea, dar pare greu de crezut că o voi face curând la cum arată lucrurile astăzi în România.
- Cât de des vii în România?
Cât de des pot, dar tot insuficient este. Zbor de multe ori neprogamat, când dorul de prietenii mei și familia mea e prea presant. De 2-3 ori pe an…
- Ce-ți place cel mai mult la viața ta acum?
Lista e prea lungă… Ideea este că fac ce îmi place, proiectele în care sunt implicat sunt atât de cool și de chalenging, că asta îmi face viața foarte frumoasă.