Pe Ivona Berceanu am cunoscut-o la cluburile de carte organizate de Editura Trei și editura Litera pe care le frecventăm împreună. Vine întotdeauna cu tolba plină de povești interesante despre civilizația și cultura nordicilor, iar noi o ascultăm cu gurile căscate, fără să ne săturăm. E mereu volubilă, e jovială, e o bucurie să stai în preajma ei. Ne-au prins bine informațiile ei și la întâlnirile cu tematică nordic-noir de la clubul editurii Trei, după cum ne-au ajutat să înțelegem și cărțile celui mai în vogă scriitor norvegian al momentului, Karl Ove Knausgård, din a cărui serie de șase volume, „Lupta mea”, editura Litera a publicat deja trei. Am lăsat surpriza la final: cel de-al patrulea volum al cărții va apărea în traducerea Ivonei Berceanu. Lucrează deja la el. Cum a ajuns Ivona să traducă din norvegiană, ce-i place și ce nu la nordici, de ce evită să se ducă în Norvegia, ce cărți a mai tradus și cum merge traducerea celui de-al patrulea volum al cărții lui Knausgård, „cel mai frumos proiect pentru acest an”, aflăm de la Ivona în interviul de mai jos.

unnamed-1

Cum ai ajuns să traduci din norvegiană? Te leagă ceva anume de această țară?

Mi-a plăcut dintotdeauna să citesc, iar partea de traduceri am exersat-o încă din școala generală, atunci când studiam engleza cu doamna Maria Burlec. Pot spune că îi datorez în totalitate această pasiune pentru textul literar.

Limba norvegiană am învățat-o de abia la facultate, când am optat să urmez cursurile de norvegiană. Am fost o studentă norocoasă pot spune, pentru că am studiat cu Profesor Doctor Sanda Tomescu-Baciu, care a înființat Catedra de Limba Norvegiană la Facultatea de Litere din Cluj, și a cărei dăruire și pasiune pentru literatură s-a transmis de-a lungul anilor și studenților. Îi mulțumesc pe această cale. În plus de asta, binecunoscutul roman Beatles, în traducerea doamnei Profesor, a fost pentru mine un model, un reper în materie de traduceri literare.

În anii studenției nu aș fi bănuit că voi avea privilegiul de a traduce literatură, pentru că știam cât de greu poate fi să abordezi un text de amploare și mă înfioram la gândul sutelor de pagini care trebuie să se lege și să aibă un sens unitar. Cât de migăloasă este munca unui traducător de literatură, în special romane, aveam să aflu de abia în 2012, an în care am început colaborarea cu Editura All.

Legătura dintre mine și această limbă este atât de puternică pentru că a fost și rămâne o punte de legătură cu Norvegia, un spațiu virtual în care mă refugiez. Pe cât de îndepărtată și de frumoasă este Norvegia, pe atât de reală devine ea în cadrul paginilor literare pe care le citesc.

13307491_10153353879152242_3931155031228003111_n

Cât este de greu să înveți norvegiana? Este o limbă ușoară? Care sunt lucrurile specifice acestei limbi? Ce ți se pare cel mai greu la învățarea acestei limbi?

Multă lume are impresia că este o limbă grea din punctul de vedere al gramaticii. Nu este însă așa. Formele verbale sunt simple, genul substantivelor este la fel de greu de învățat ca și în franceză, prepozițiile trebuie asimilate fără multă logică uneori, luate ca atare. Pronunția rămâne segmentul la care se lucrează cel mai mult, pe de o parte pentru că există două variante ale limbii bokmål și nynorsk, cu forme gramaticale distincte și cu pronunții diferite, iar pe de altă parte, cei care învață norvegiana nu au o expunere atât de mare la emisiuni, filme, muzică, literatură, presă.

dscn0357

Ai avut ocazia să mergi în Norvegia? Cât ai stat, unde, cu ce ocazie?

Am fost de câteva ori în Norvegia și cea mai lungă ședere a mea a fost de o lună, în cadrul unei școli de vară, la Bergen. Sincer, mi-e frică să merg în Norvegia. S-ar putea să nu mă mai întorc de acolo.

Care sunt primele lucruri pe care le-ai spune despre nordici?

Sunt mândri de țara lor, de cultura pe care o au, își cunosc extrem de bine țara, obiceiurile, literatura, sunt politicoși. Nu în ultimul rând, sunt corecți.

Ce-ți place la ei și ce nu-ți place?

E greu de spus ce nu îmi place, pentru că nu am locuit acolo. Cred că asta mi-ar schimba percepția, sau, mai corect spus, ar întregi-o. Din experiența pe care am avut-o acolo, pot spune că nu înțeleg nevoia lor de a trece totul sub tăcere. Sunt enigmatici, retrași, poartă conversații succinte și la obiect, nu întreabă niciodată nimic personal ca să nu deranjeze. În contrast cu tăcerea care învăluie totul, bogata lor literatură demonstrează că sunt oameni în interiorul cărora clocotește viața, imaginația și dorința de cunoaștere. După cum spuneam, nu cred că există ceva ce nu îmi place în mod categoric, pentru că tocmai diferențele acestea pentru mine rămân un tărâm misterios care trebuie sondat. Iar literatura oferă cel mai bun prilej, cea mai accesibilă bază de date pentru cei care doresc să înțeleagă cultura Norvegiei.

Ce alte limbi străine mai știi?

Engleză, norvegiană, franceză și maghiară. Pot să citesc în suedeză și daneză, datorită asemănării lor cu norvegiana.

Nu orice cunoscător de limbi străine poate fi și un traducător bun. Care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă un traducător, în general? Dar unul de norvegiană, în special?

Eu consider că sunt la început de drum în materie de traduceri și nu aș fi în măsură să spun ce anume duce la formarea unui traducător, însă pot să vă spun ce anume m-a ajutat pe mine în această muncă – o anume intuiție pentru descrifrarea textului și interpretarea corectă a nuanțelor pe care autorul le transmite prin intermediul textului, răbdare și pasiune. Deocamdată, îmi propun pe plan personal să acumulez mai multă experiență în acest domeniu în anii care vor veni.

Traducerile din limbile norvegiană sunt destul de dificile din mai multe motive. În primul rând, romanele nordicilor conțin descrieri detaliate ale gesturilor pe care le fac personajele (a se lăsa pe speteaza unui scaun, a da din cap în semn de aprobare, a-și drege vocea). Acestea nu sunt întâlnite în literatura noastră la fel de frecvent (eu le-am întâlnit foarte rar). În al doilea rând, propozițiile sunt scurte, mai telegrafice, dar în română ele nu „sună” bine și traducătorii refrazează paragrafe întregi și revin asupra lor până când obțin o versiune plăcută auzului, care să redea totodată și mesajul din original. În alt treilea rând, traducătorul trebuie să nu se îndepărteze prea mult de original atunci când adaptează.

Obișnuiești să citești cartea înainte de a o traduce pentru a putea vedea ansambul sau îți place să o descoperi pe măsură ce o traduci?

Întotdeauna citesc cartea înainte de a o traduce pentru că mă ajută să găsesc mai ușor echivalentul în română. Din context poți de multe ori să extragi o nuanță la care sensul de bază al cuvântului nu te trimite în mod obișnuit.

Care sunt cărțile pe care le-ai tradus până acum?

Am tradus ficțiune, romane polițiste și cărți pentru copii. Ingvar Ambjørnsen Vedere spre Paradis este un roman publicat la Editura All, Copilul din umbră de Anne Holt – povestea dramatică a unui băiat și dificultatea cu care poliția adună probele necesare pentru un caz de omucidere. Într-o notă mai veselă, o carte pentru micuții cititori, Trolul fără inimă, de Asbjørnsen și Moe, a fost publicată în 2013 la Editura Galaxia Copiilor și are ilustrații superbe create de Adrian Cerchez, care a lucrat cu multă pasiune la ilustrații, redând elementele culturii nordice. Cea mai recentă traducere se adresează copiilor cu vârste între 9-12 ani și a apărut la Editura Nemira cu titlul Hoțul de luridium, de Bobbie Peers. Aceasta este o carte extrem de captivantă, care în Norvegia a fost votată drept cartea preferată în rândul copiilor în anul 2015. La acest sondaj au participat nu mai puțin de 10.000 de copii care iubesc lectura. Cât de frumos ar fi dacă și la noi în țară am putea face un juriu format din 10.000 de copii!

Care dintre ele ți-a plăcut cel  mai mult și de ce?

Cartea mea de suflet și prima traducere a fost Cu cât merg mai repede, cu atât devin mai mică, de Kjersti Annesdatter Skomsvold. Este o carte în care există foarte multe înțelesuri ascunse, multe subiecte de reflecție – motiv pentru care ea poate fi recitită oricând în câteva ore. Deși am citit romanul de câteva ori în original și pe parcursul traducerii, pot să spun că întotdeauna m-a frapat câte o idee asupra căreia nu am zăbovit înainte. Francis Bacon vorbea despre trei tipuri de cărți – unele care sunt doar degustate, altele sunt devorate (citite rapid, fără a da multă atenție detaliilor) și cărți care se citesc pe îndelete și trebuie “digerate”, adică analizate pentru a fi înțelese.

Cartea de debut a lui Kjersti Skomsvold se află undeva între aceste 3 categorii, permițând citirea ei în varii moduri.

dsc00115

Mai poți citi ca orice cititor o carte tradusă de altcineva din norvegiană sau ești în permanență atentă la acuratețea frazei, a traducerii în sine?

Pot spune că există cărți în care observi fără să vrei anumite fraze traduse ad literam, dar eu nu caut neapărat astfel de nepotriviri. Dar mi s-a întâmplat să dau peste traduceri în care să simt că un cuvânt sau o expresie ar putea fi adaptată altfel, sau să găsesc expresii care sunau ca în engleză, de exempu. Pe de altă parte, știu cât de insidios originalul unei text și cât de greu te desprinzi de el atunci când traduci.

După ce traduci o carte îți place să o cumperi și să o citești apoi ca orice cititor?

Am făcut asta în cazul romanului Cu cât merg mai repede, cu atât devin mai mică. Mă gândesc și acum la anumite cuvinte sau fraze pe care le-aș reformula sau pentru care aș avea acum o alternativă de traducere.

Ce carte ți-ar fi plăcut să traduci?

Mi-ar fi plăcut să traduc poezie norvegiană și engleză. Din engleză mi-ar fi plăcut să traduc Lawrence Norfolk și Angela Carter, iar din norvegiană am o listă întreagă de titluri și de autori. Anul acesta am semnat contractul pentru traducerea volumului patru din Lupta mea. Consider că este cel mai frumos proiect pentru acest an și am început deja să lucrez la traducere. Ținând cont de faptul că primele trei volume din seria de șase romane au fost deja publicate, îmi revine sarcina de a citi acele cărți în comparație cu originalul pentru a urma aceeași linie în traducerea mea.

Care sunt autorii tăi de suflet?

I.D. Sârbu, Jon Fosse, Karl Ove Knausgård, Maja Lunde, Lars Fr. H. Svendsen, Stian Hole (un autor extraordinar de talentat care scrie cărți pentru copii), Sylvia Plath, Borges, Thomas Hardy, George Orwell…

Scrie-ne ceva în norvegiană, ceva specific lor (cu traducere cu tot).

„Ut på tur, men aldri sur!” („Afară, într-o drumeție, dar  niciodată supărat!” traducerea ad literam).  “Să pornești la drumeție este mare bucurie!”, aș adapta eu.

Norvegienilor le plac ieșirile de o zi în mijlocul naturii. Pornesc dimineața devreme de acasă, fie pe jos, fie cu bicicletele, iar luni, la început de săptămână, îi auzi pe mulți dintre norvegieni spunând că au fost într-o deilig tur!, o drumeție superbă, cum am zice noi. Cititorii care au intrat în contact cu literatura nordicilor sunt familiarizați deja cu acest aspect deosebit al vieții în țările scandinave.

COOLtura Mall

Post a comment