Este thrillerul publicat în 40 de țări, favorit în cursa pentru cartea anului 2024, pentru care editurile din întreaga lume au dat o adevărată bătălie ca să obțină drepturile de publicare. În doar 48 de ore, scriitorul britanic Matthew Blake a primit oferte din 16 țări pentru romanul Anna O publicat de Editura Trei, iar la doar o săptămână distanță, numărul celor care voiau să-l traducă se dublase. „O experiență copleșitoare”, spune Matthew Blake despre thrillerul psihologic cu care a debutat atât de spectaculos și care este în curs de adaptare pentru televiziune. Scenarist și autor de discursuri pentru Parlamentul britanic înainte de a deveni scriitor, Matthew Blake a reușit să atragă atenția tuturor cu un roman atipic atât ca subiect, cât și în privința modului în care e scris.
Romanul candidat la titlul de thrillerul anului 2024, Anna O devine serial pe Neflix
„Ȋntreaga experienţă a fost incredibilă! Sunt în culmea fericirii să observ o asemenea reacţie pe mapamond şi să văd cititorii de pretutindeni ataşȃndu-se de Anna şi Ben. Am savurat fiecare clipă!”, spune Matthew Blake. Acesta consideră că transformarea thrillerului într-un serial pentru Netflix mai degrabă decât film artistic este o idee bună: „Ne va permite să păstrăm toate răsturnările de situaţie şi numeroasele surprize din carte”.
Autorul britanic abordează tema crimelor comise în timpul crizelor de somnambulism și sindromul resemnării – cei care suferă de această afecțiune cad într-un episod de somn prelungit, ce poate dura ani. Oricât ar părea de straniu, thrillerul este foarte bine documentat, inspirat de cazuri reale. Cititorii află cine este criminalul în primele pagini și cu toate acestea, suspansul este punctul forte al romanului. Cartea nu poate fi lăsată din mână până la final! Matthew Blake dezvăluie cititorilor români cât de greu a fost să conceapă o astfel de intrigă și cât a durat documentarea, dar și care este cel mai grozav coșmar al său.
Pȃnă în momentul de faţă, Anna O, thrillerul pe care l-aţi lansat, a fost tradus şi publicat în peste 40 de ţări. S-a dovedit un succes colosal. S-a întȃmplat vreodată să vă simţiţi copleşit de acest val de interes?
Ȋntreaga experienţă a fost incredibilă! Sunt în culmea fericirii să văd o asemenea reacţie pe mapamond şi să văd cititorii de pretutindeni ataşȃndu-se de Anna şi Ben. Am savurat fiecare clipă.
Aţi confirmat că ideea care stă la baza romanului v-a fost inspirată de o serie de lecturi despre crime reale comise de persoane care sufereau de somnambulism şi de sindromul resemnării. Care parte a fost mai dificilă – procesul de documentare sau scrierea romanului propriu-zis?
Procesul de documentare mi-a luat mult timp. Cu totul a durat cam patru ani, din momentul cȃnd mi s-a înfiripat în minte ideea pȃnă la publicarea cărţii în forma finală. Dar mi-au plăcut atȃt documentarea, cȃt şi procesul de scriere, aşa că ambele experienţe au fost la fel de agreabile. Obiectivul meu principal a fost să mă asigur că tot ce-am menţionat în carte se bazează pe realitate şi mulţi cititori mi-au spus că au dezvoltat o obsesie pentru toate cazurile reale la care se face referire în carte.
Structura acestui thriller este atipică. Aflăm identitatea criminalului încă din primele pagini, dar, în ciuda acestui fapt, cartea te ţine aşa tare în suspans că nu te înduri s-o laşi din mȃnă. E o lectură cu totul aparte, cu răsturnări de situaţie imposibil de anticipat. Cȃt de dificil a fost şi cȃt v-a luat să concepeţi structura cărţii?
Mi-a luat mulţi ani. Am dedicat o bună parte din aceşti patru ani desăvȃrşirii intrigii. Voiam să obţin genul de răsturnare de situaţie pe care să n-o poată anticipa nici măcar persoanele care au citit o grămadă de thrillere psihologice. Am început de la acea răsturnare şi apoi am luat-o invers pe firul narativ ca să mă asigur că fiecare detaliu şi fiecare indiciu erau corecte şi nu induceau cititorul în eroare.
Ceea ce e interesant, dar totodată înspăimântător, este că tot ceea ce aţi scris în carte despre crime, somnambulism sau sindromul resemnării are o bază reală. Credeţi că suntem mai vulnerabili când ne odihnim, că somnul are potenţialul de a scoate la lumină ce e mai rău în fiinţa umană?
Cred că somnul este o viaţă cu totul diferită, despre care ştim foarte puţin. Cartea începe cu informaţia că, în medie, petrecem aproximativ treizeci şi trei de ani din viaţă dormind. Cu toţii am avut măcar o dată coşmaruri foarte intense care ni s-au părut reale la momentul respectiv. Iar Anna O pune următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla dacă ai descoperi că acele coşmaruri s-au întâmplat aievea?
Anna O e un roman care se concentrează pe imagini vizuale, astfel că permite „focalizarea” pe mai multe personaje distincte. Care dintre personaje vă este cel mai drag?
Anna şi Ben sunt cei doi protagonişti şi dinamica fundamentală a cărţii decurge din relaţia dintre ei. Mărturisesc că, pentru mine, partea preferată a fost să concep aceste două personaje şi să explorez relaţia dintre ele, pe măsură ce evoluează, spre a conduce la un deznodământ atât de neaşteptat.
În cartea dvs., somnul joacă două roluri importante. În somn, „demonul lăuntric” este eliberat şi Anna O ucide. În acelaşi timp, cei care suferă de sindromul resemnării îşi găsesc alinarea în somn. De unde vine fascinaţia dvs. pentru somn?
Somnul este una dintre puţinele experienţe cu adevărat universale. Noi toţi, cele opt miliarde de oameni de pe glob, dormim. Am vrut să explorez o angoasă împărtăşită de lumea întreagă, iar somnul mi-a oferit modalitatea perfectă. Mă bucur foarte mult că această idee a avut un impact atât de larg şi că atât de mulţi oameni s-au regăsit.
La ce ritualuri recurgeţi când scrieţi? Preferaţi să scrieţi acasă sau în alte locuri?
Scriu în apartamentul meu din Londra. Am încercat să scriu în cafenele, dar mi se pare imposibil să mă concentrez. Nici nu-mi place să fie mult zgomot în jur, aşa că lucrez cel mai bine acasă, în faţa calculatorului.
Ce visaţi? Care e cel mai frumos vis pe care l-aţi avut?
Nu prea visez, de fapt, dar am coşmaruri. Poate că din cauza asta scriu thrillere!
Care e cel mai înspăimântător coşmar pe care l-aţi avut?
Am adesea coşmarul ăla în care se face că am examen a doua zi şi nu m-am pregătit. Sau uneori am coşmarul în care mă fugăreşte cineva. Partea fascinantă e că, după cum arată studiile, vise similare se regăsesc dincolo de barierele lingvistice şi culturale. Aşadar, mintea umană procesează angoasele sub forma unor vise aproape identice, indiferent dacă subiectul e originar din Birmingham sau din Bucureşti!
Categoric Anna O are potenţialul de a inspira un film la fel de apreciat cum a fost cartea! Anticipaţi că ar putea fi ecranizată în viitorul apropiat?
Suntem pe punctul de a semna un contract pentru o ecranizare. Cred că va fi adaptată sub forma unui serial, ceea ce ne va permite să păstrăm toate răsturnările de situaţie şi numeroasele surprize din carte.
Ce actori v-aţi imagina în rolurile principale?
Sunt o mulţime de actori minunaţi pe care mi i-aş imagina interpretând cele două personaje. Chiar trăim într-o epocă de aur pentru actorii între 25 şi 40 de ani. Asemenea multor cititori, de-abia aştept să văd ce actori vor ajunge să-i joace pe Anna şi Ben!
Ce activitate vi se pare mai incitantă, să scrieţi thrillere sau discursuri pentru Parlament?
Sunt două activităţi foarte diferite, dar voi opta pentru thrillere. Îţi ia ani buni să concepi o carte, în timp ce pentru discursuri adesea ai doar câteva ore la dispoziţie. Dar nimic nu se compară cu momentul când ţii în mână un exemplar dintr-o carte pe care ai scris-o tu. E cea mai incitantă experienţă cu putinţă!
De-abia aşteptăm să citim următorul dvs. roman! Aţi început să lucraţi la un nou thriller?
Da, a doua carte e deja finalizată şi acum este în procesul de editare. Sper ca în 2025 să apară şi în România. Cartea explorează amintirile false şi cauza faptului că multe dintre amintirile noastre preferate nu corespund cu ceea ce s-a întâmplat în realitate.