• Narada face apel la mobilizare pentru a transforma Școala Stejari într-una în care se poate face educație cu demnitate pentru cei 163 de copii care învață aici.
  • Pe ro, toți cei care doresc să contribuie la îmbunătățirea actului educațional pot dona pentru mai multe proiecte ale organizației. Unul dintre cele mai stringente, ce ține de infrastructura inadecvată, vizează mutarea toaletelor în incintele școlilor.

Peste numai 5 zile clopoțelul va suna din nou pentru aproape 3 milioane de elevi din învățământul preuniversitar. Printre ei se află și elevi care încep școala în incinte cu infrastructură inadecvată. În contextul în care, în ultimul an, din cele 180 de școli care au încă toalete în fundul curții niciuna nu a fost modernizată, Narada spune povestea școlii Stejari și încearcă să mobilizeze comunitățile pentru a schimba nepăsarea din educație în demnitate pentru atât de mulți copii.

Organizația Narada a verificat toate alertele înscrise pe HartaEdu ce atrag atenția asupra nevoii de a construi toalete în incinta școlilor și a extras câteva povești ce ar fi putut părea absurde și în urmă cu 50 de ani. Una dintre ele este povestea școlii Stejari, din județul Gorj. Toaletele din fundul curții arată ca într-o fotografie de arhivă, dintr-o perioadă apusă de mult timp. Grupurile sanitare sunt de-a dreptul insalubre, geamurile sparte, pereții scorojiți, tâmplăria abia se mai ține. Și, mai mult decât atât, pe timp de iarnă se oprește și firul de apă rece ce curge la robinet, ca să nu înghețe conductele și să se spargă. Elevii vin de acasă cu sticluțe cu apă ca să se poată spăla pe mâini după ce folosesc toaletele. Mulți dintre ei preferă să se abțină până după ore, când ajung din nou acasă. Cu toate acestea, 163 de elevi, de la clasa 0 până la clasa a 8-a merg zilnic la această școală, singura unitate de învățământ din zonă.

De trei ani, director al școlii este Vasile Deaconescu, om al satului, născut și crescut în Stejari și învățător și profesor de sport al școlii din 1986. A acceptat mandatul de director din dorința de a face ceva pentru comunitate și în special pentru copii, simțind că e nevoie de implicare și dăruire în meserie. Astfel că printre primele sale acțiuni a fost aceea de a înscrie o alertă pe #HartaEdu, sesizând urgența construirii unor grupuri sanitare în interiorul școlii, considerând că elevii săi au dreptul la siguranță, demnitate și decență atunci când vin la școală. El a aplicat la toate proiectele ce presupun fonduri locale, naționale sau europene, în speranța că va schimba ceva în școală. Prin urmare, urmează să primească mobilier nou în programul PNRR, dar și o masă caldă pentru elevi, din dorința de a reduce riscul de abandon școlar.

Însă renovarea și reabilitarea școlii precum și construirea toaletelor au rămas deocamdată doar la stadiul de dorință, fiindu-i imposibil să se bazeze pe bugetul consiliului local. „Primăria nu are bani nici să plătească salariile, darămite să investească în școală. Oamenii din sat nici nu au unde să muncească, iar aproape 80% dintre elevii noștri se încadrează la burse sociale”, povestește Vasile Deaconescu. Povestea școlii pe larg poate fi citită aici.

Din păcate, școala Stejari nu este singura. La Dârza, oarecum la o aruncătură de București, este aproximativ același context. Numai că toaletele sunt construite într-o clădire  aproape lipită de școală, considerându-se că nu sunt în fundul curții, chiar dacă cei mici sunt nevoiți să iasă prin ploaie și ninsoare pentru a merge la baie. Sunt toalete turcești, ce vin la pachet cu un miros greu ce-i împiedică pe mulți copii să meargă la baie până după ore. Și aici, de teama înghețului, apa rece este oprită iarna.

„Infrastructura precară și dotările inadecvate reprezintă un prim factor în perpetuarea inechității, reducerea atractivității școlilor rurale pentru cadrele didactice bine pregătite și a reputației unităților de învățământ în cadrul comunităților”, se arată într-un document al Ministerului Educației, potrivit Știrile TVR.

În acest context, Raluca Jianu, CEO Narada, precizează că #EokSaFacemNoi. Și, prin intermediul organizației care desfășoară numeroase proiecte de reabilitare a școlilor, dar și de modificare a actului educațional, ea invită comunități și susținători din diferite medii, inclusiv cel privat să doneze pentru a putea ajuta aceste instituții de învățământ să le ofere copiilor toate condițiile pentru a învăța. Am auzit și eu diverse voci cum că nu ar conta că ai toaletă în curte pentru că dacă îți dorești să înveți, poți să înveți. Am avut exemple de oameni din generația mea sau a părinților mei care au reușit în astfel de condiții pentru că așa erau vremurile. Însă majoritatea celor care au reușit în astfel de condiții, au făcut-o nu datorită unui mediu educațional care i-a susținut, ci în ciuda unui astfel de sistem. Și acestea sunt excepții. Dacă ne uităm la media copiilor, mesajul care se întipărește în subconștientul lor este că ei nu merită. Și astfel țara îi trimite la polul opus cu acei copii din școli de top de la oraș, care au acces la educație de cea mai bună calitate, au tehnologia la îndemână și învață în școli în care rezolvă deja problemele viitorului cu ajutorul inteligenței artificiale. Cum ne imaginăm că astfel de copii din mediul rural pot să înflorească și să fie gata pentru vremurile care vin și, mai mult decât atât,  să se transforme în cetățenii de care România are nevoie?”, declară Raluca Jianu, CEO Narada, care adaugă, de asemenea, că în prezent 1 din 6 școli din România nu are acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă, 845.000 de elevi nu au acces la un laborator de științe și 500.770 de elevi din România nu au acces la o bibliotecă.

Până în prezent, Narada a reușit să rezolve peste 300 de urgențe din școlile din România, investind aproape 1 milion de euro în alerte de infrastructură școlară, digitalizare, inovație și sustenabilitate. Doar anul acesta a ajutat aproape 30 de mii de elevi  construind școli mai sigure și punând bazele unei bune pregătiri pentru viitor prin programe de învățare socio-emoțională și investiții în tehnologie.

Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu (co -fondatoare a organizației) a citit un studiu despre motivele abandonului școlar în rândul copiilor. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Motive absurde într-o Românie europeană, dar dureros de reale în comunitățile marginalizate și vulnerabile din țară. În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntar în sprijinul misiunii, creionând pentru prima dată schița pe hârtie a ceea ce avea să devină mai târziu HartaEdu.ro. Astăzi, este CEO al organizației.

Născută sub umbrela Romanian Business Leaders, Narada are viziunea de a construi o Românie în care fiecare copil are acces la o educație de calitate, care să-l pregătească pentru succesul în viață și în carieră. Cu o echipa multi-disciplinară de profesioniști care abordează problema cu soluții integrate, utilizând tehnologia și transferul de know-how, dar și experiența profesională, cu un mod de lucru tehnocrat și planificat, Narada își propune misiunea de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de transformare a sistemului educațional.

 

C Camelia