„Coincidenţa este pseudonimul ales de Bunul Dumnezeu atunci
când vrea să rămână incognito”
Eşti gata să pierzi trenul, dar în ultimul moment afli că plecarea s-a amânat. Trebuie să susţii un examen dificil, iar subiectul tău este chiar ultimul pe care l-ai repetat. Bona te anunţă că pleacă şi tocmai când te plângi de această situaţie unei prietene, descoperi că ştie o altă bonă, care s-a eliberat. Ce coincidenţe! Fiecare dintre noi a experimentat astfel de întâmplări, fericite de multe ori, fără a le da vreo semnificaţie specială. Dar dacă viaţa ta se află într-un moment de răscruce şi tocmai atunci se întâmplă ceva neprevăzut care îţi sugerează o posibilă direcţie şi este un răspuns la întrebările care te frământă? Mai este aceasta doar o simplă coincidenţă? Albert Schweitzer, filosof german şi medic misionar laureat al Premiului Nobel pentru Pace, dă o definiţie plină de farmec acelor coincidenţe care uneori ne schimbă vieţile: „Coincidenţa este pseudonimul ales de Bunul Dumnezeu atunci când vrea să rămână incognito”.
Aceste situaţii i-au atras atenţia şi lui Carl Gustav Jung care a elaborat împreună cu fizicianul austriac Wolfgang Pauli teoria sincronicităţii, acele coincidenţe cu semnificaţii profunde pentru viaţa fiecărui om. Din perspectiva lui Jung sincronicitatea se referă la acele evenimente care sunt legate nu prin cauzalitate, ci prin semnificaţii. Iar un exemplu în acest sens este povestea spusă de Abraham Lincoln, cel de-al XVI-lea preşedinte american. La un moment dat, acesta a vrut să ajute o persoană aflată în impas, care şi-a vândut lucrurile pe nimic şi a cumpărat de la el un butoi contra sumei de 1 dolar. Peste nişte ani, frământat de întrebarea dacă să urmeze dreptul sau jurnalismul, a descoperit din întâmplare acel butoi. În el erau mai multe cărţi de drept, iar Abraham Lincoln a considerat asta un semn care i-a uşurat decizia. Ce a urmat ştim cu toţii: Lincoln a devenit avocat, a intrat în politică, a fost ales preşedinte al Statelor Unite, iar la vârsta de 54 de ani a fost asasinat.
foto: pinterest
Jung era convins că viaţa nu înseamnă un şir de evenimente întâmplătoare, ci că este expresia unei ordini profunde, care se manifestă de multe ori prin sincronicitate şi urmăreşte să declanşeze un proces de “trezire” spirituală. “Sincronicitatea este întâlnirea bulversantă dintre sinele nostru şi lume. Suntem ajutaţi astfel să ne găsim pe noi înşine şi să-i ajutăm şi pe alţii. Sincronicitatea apare pentru a ne trezi şi a ne împlini”, spune psihoterapeutul David Richo, autor al cărţii “Puterea coincidenţei”.
foto: pinterest
Sincronicitățile, acele coincidenţe care leagă lumea noastră interioară cu cea exterioară, ne arată calea spre împlinirea destinului nostru în această lume. Poate ar trebui aşadar să fim mult mai atenţi la toate acele coincidenţe care simţim că au legătură cu realitatea noastră personală. Sincronicitățile ne vorbesc într-o limbă universală despre ceea ce ar trebui să fie viitorul nostru, dar şi despre unicitatea misiunii fiecărei persoane.
O frază dintr-un film, o întâlnire semnificativă cu o persoană, o carte care apare chiar în momentul în care avem nevoie de un răspuns cuprins între paginile ei pot deveni exemple de sincronicitate şi pot aduce magia conexiunii cu Universul în vieţile noastre.
Credit foto: Robert Ruzici