Ieşită din tipare

Steinbeck, un vagabond cu Nobel

8 nov. , 2015  

Steinbeck – De la culegător de fructe la câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură

De la culegător de fructe, lucrător de fermă, zugrav, muncitor în construcţii, laborant chimist sau gazetar, corespondent de război în Europa pentru ”New York Herald Tribune”, John Steinbeck le-a încercat pe toate. A pribegit din loc în loc, a cunoscut oameni de toate felurile şi a încercat alături de aceştia cele mai variate emoţii şi sentimente. Din toată această experienţă s-au născut romanele şi povestirile sale, care i-au adus un Premiu Pulitzer şi un Nobel pentru Literatură.

foto: culturacolectiva.com

foto: culturacolectiva.com

Iată 10 lucruri mai puţin ştiute despre Steinbeck şi romanul său, „Şoareci şi oameni”.

  1. Primul „cititor” care a devorat – la propriu – romanul „Şoareci şi oameni” a fost câinele lui Steinbeck, Max. Acesta a mâncat una dintre variantele de început ale cărţii, pe care Steinbeck o scrisese de mâna, pe un carnet.
  1. Steinbeck prefera să-şi scrie romanele cu creionul, pe hârtie. Nu-i plăcea să folosească maşina de scris şi nici stiloul. Creioanele, în schimb, le „devora” – folosea cel puţin 60 pe zi şi – la fel ca Hemingway – ascuţitul lor îl ajuta să gândească mai bine.
foto: mashable.com

foto: mashable.com

  1. “Am fost şi eu un vagabond pentru ceva vreme”, declara autorul romanului „Şoareci şi oameni” pentru ”The New York Times”. „Vagabondul” John Steinbeck, care absolvise Universitatea Stanford şi publicase cinci cărţi până la momentul în care a publicat „Şoareci şi oameni”, se referă la faptul că a făcut aceeaşi muncă şi în acelaşi ţinut ca personajele sale, Lennie şi George. Mai mult, în anii Marii Crize, Steinbeck şi-a cumpărat o barcă şi spunea că a trăit doar cu peşte, crabi şi legume proaspete din grădina sa. Dar nu se dădea în lături nici să fure, împreună cu soţia sa, câte o bucată de şuncă din piaţă, pentru o petrecere cu prietenii.
  1. Personajul Lennie este inspirat de o persoană reală. „Am lucrat alături de el timp de multe săptămâni. Nu a ucis o fată. A ucis un şef de echipă de la ferma unde lucram! S-a supărat pentru că acesta i-a concediat prietenul şi i-a înfipt o furculiţă în stomac. N-aş vrea să va spun de câte ori. L-am văzut făcând-o şi nu l-am putut opri decât când era prea târziu”, îşi aminteşte Steinbeck.
  1. „Şoareci şi oameni” a avut o influenţă importantă asupra seriei ”Looney Tunes”. După adaptarea pentru marele ecran a romanului, personajul Lennie este mai întâi parodiat şi apoi omagiat în cultura pop, mai ales în desenele animate din seria Looney Tunes realizată de Warner Bros. Lennie îmbracă pe rând, între 1940 şi 1980, forme animate precum un ogar, o pisica uriaşă, un yeti înspăimântător şi altele.

LooneyTunesWallpaper1024

  1. Înainte să opteze ca titlul romanului său să fie un omagiu adus poetului scoţian Robert Burns, Steinbeck avea în vedere un alt titlu: “Ceva ce s-a întâmplat”.
  1. „Şoareci şi oameni” demonstrează că odată cu notorietatea apar şi efecte nedorite. Povestirea s-a clasat între 2000 şi 2009 pe locul cinci pe lista “Celor mai interzise sau controversate 100 de cărţi”, editată de Asociaţia Bibliotecarilor Americani.
  1. Cărţii i-au fost aduse şi reproşuri ciudate. În general, au fost acuzate limbajul dur, scenele sexuale şi violenţa. Dar o organizaţie din Chattanooga a fost puţin mai creativă, vorbind despre o „atitudine antibusiness” care ar exista în romanul lui Steinbeck. Aceeaşi organizaţie a afirmat şi că Steinbeck “era de un patriotism foarte îndoielnic”.

Author John Steinbeck

  1. „Şoareci şi oameni” a fost considerat primul roman-piesă de teatru. Fascinat în egală măsură de proză şi dramaturgie, Steinbeck a reuşit să includă elemente din ambele în „Şoareci şi oameni”. Acţiunea romanului se desfăşoară pe parcursul a trei acte, scriitura te duce cu gândul la indicaţiile regizorale, iar dialogurile sună ca pe scena unei săli de teatru.
  1. Steinbeck a scris una dintre cele mai frumoase scrisori de şi despre dragoste din literatura universală. Este o scrisoare prin care scriitorul îi răspunde fiului sau, Thom, care îi spunea că s-a îndrăgostit nebuneşte de o fată, Susan – o impresionantă pledoarie despre sentimentul care înnobilează fiinţa umană, dragostea.

De  


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

, , ,