COOL to meet

Tanzania lui Vlad Cioplea, în cifre

22 apr. , 2016   Galerie foto

Vlad Cioplea este un tânăr fotograf care a uimit o lume întreagă cu fotografiile sale din proiectul Tanzania 2015. Imediat după o expediție în Africa și o expoziție de fotografie, proiectul lui Vlad a făcut înconjurul lumii, fiind prezentat de numeroase publicații online internaționale și fiind contactat de celebrele Huffington Post, Daily Mail şi Uol Brazilia. Vlad a petrecut 21 de zile aproape mai mereu sub cerul liber, înconjurat de urletul hienelor sau al leilor, a stat printre membrii a trei triburi și a străbătut nu mai puțin de 14.000 de kilometri. Am vrut să descoperim Tanzania lui Vlad Cioplea așa cum a fost ea dincolo de fotografiile adunate în expoziție. Am vrut să știm câte ore a stat sub cerul liber, câte ore a petrecut cu aparatul de fotografiat în mână sau câte feluri de mâncare autohtonă i-au răsfățat papilele. În exclusivitate pentru COOLtura Mall, Vlad a făcut publice fotografii cu el din timpul acestei expediții și ne-a povestit cum a arătat întreaga experiență în cifre.

13000394_984849811602814_653573685_o

– Câte zile ai stat în Tanzania?

21 de zile sau 504 ore.

– Câte fotografii ai făcut?

2364. Am încercat să surprind cât am putut de mult spiritul şi viaţa din Tanzania. Mărturisesc că sunt fotografii pe care nu le-am postat pe Facebook, pe site-ul meu şi nici la expoziţie pentru că sunt dovada existenţei lanţului trofic, în care cel mai puternic animal supraviețuiește.

– Câte nopți ai petrecut sub cerul liber?

15 zile petrecute în sălbăticie, în care am dormit în corturi, înconjurat de sunetul naturii şi mai ales al animalelor, pentru că nu puţine au fost nopţile în care hienele, leii sau girafele nu m-au lăsat să dorm. Am ales să stau mai puţine zile în oraş pentru că scopul principal a fost să întâlnesc triburile şi animalele sălbatice de acolo.

– Câte triburi ai vizitat?

Trei, Maasai, Hadzabe şi Tatoga. Maasaii sunt cei mai coloraţi. Ei fac bijuterii handmade şi tot la ei am băut cel mai bun ceai de până acum. Dacă la început fierbeam de seara apa cu care ne spălam pe dinţi dimineaţa, când şeful tribului ne-a invitat la el în casă şi ne-a servit ceai în căni de metal, nu ne-am mai făcut nicio grijă. Sunt foarte primitori, ba chiar au un dans specific pentru cei care vin pentru prima oară la ei în sat. Acest ritual este impresionant, bărbaţii stau separat de femei şi fac sărituri foarte înalte, iar femeile cântă şi ţin ritmul cu podoabele metalice de la gât. Cei din tribul Hadzabe sunt vânători şi chiar i-am însoţit la o scurtă partidă de vânătoare. Nu am vânat nimic, dar, în schimb, am gustat cea mai bună miere sălbatică. Aveau trick-urile lor de a-şi da seama care sunt copacii care au miere în interior. La întoarcerea în satul din care am plecat, am descoperit că sunt şi cei mai înfocaţi fumători de marijuana. Poate sună ciudat pentru noi, dar încă de pe la zece ani, puştii deprind astfel de obiceiuri. Ceea ce am observant la tribul Tatoga este faptul că satele sunt specializate pe diferite îndeletniciri. Unii sunt crescători de animale, alţii agricultori sau fierari. La ei am văzut cum se fac vârfurile de săgeţi.

– Câți kilometri ai parcurs în expediția asta?

1.400 de km parcurşi în Tanzania. Dacă socotesc drumul cu avionul, dus-întors, sunt aproape 14.000 de km.

– Câte feluri de mâncare tradițională ai încercat?

Şase: Ugali este o garnitură, un soi de mămăligă din făină de porumb, doar că este albă, cu legume şi se serveşte cu peşte, carne de vită sau oaie; Nyama Choma este carne de capră, peşte sau pui pe grătar servită cu banana pe grătar sau Ugali; Pilau adică orez cu legume, carne şi ou; Chapatti Bread este o pâine care seamănă cu clătita; Supuya Ndizi, acesta este un preparat special pentru că, după spusele localnicilor, nu toţi turiştii se încumetă să-l guste. E vorba de o supă simplă în care s-au fiert oase de vită sau de pui, iar într-un bol separate sunt servite cartilajele, tendoanele şi bucăţi mici de carne de pe oasele care au fiert. Aici, pâinea este înlocuită cu banana prăjite, care poartă numele de Ndizi Kaanga. Partea culinară mi-a plăcut extraordinar de mult! Pieţele de acolo abundau de fructe şi legume, le-am asemănat cu cele pe care le cultivau bunicii, gustoase şi zemoase, când mă refer la fructe. De exemplu, am mâncat şase tipuri de banane: roşii, verzi, de bere sau șampanie, dulci, pe care le avem şi noi, pentru prăjit.

13016595_984849891602806_1668731682_o

– Câte ore ai fotografiat?

140 de ore de stat cu aparatul în mână, aproximativ şapte ore pe zi.

– Câte poze ai folosit la expoziție?

58. După mai multe selecţii riguroase, am ajuns la acest număr. Iniţial printasem 60 de fotografii pentru că am calculate numărul de poze încadrate în spaţiul expoziţiei, dar când le-am aranjat, am realizat că trebuie să renunţ la două pentru că nu mai aveam unde să le pun. Având un format măricel, 50/70, au ocupat destul de mult spaţiu.

13010164_984849834936145_1056158768_o

– Câte publicații străine te-au contactat după apariția acestui proiect?

Trei, Huffington Post, Daily Mail şi Uol Brazilia. De la ei am primit o serie de întrebări, iar preluări au fost extrem de multe, le-am pierdut numărul.

– Cât ai muncit la acest proiect?

Şase luni de când am pus pixul pe hârtie pentru călătorie. Dacă ar fi să calcuăm din momentul în care m-am hotărât să strâng bani pentru a putea pleca într-o astfel de expediţie, aş spune 2-3 ani de zile.

13010120_984849844936144_1914653821_o

– Câte ore ai dormit?

186 de ore. O medie de 6 ore pe noapte, în funcţie de cât de zgomotoase erau animalele noaptea, în zilele în care am dormit în savană, aproape sub cerul liber.

– Câte orașe ai vizitat?

Două, Arusha şi Mto Wa Mbu. În mare parte am stat în savană şi am trecut prin 15 sate.

12986810_984849901602805_1159214128_o

– Câți oameni te-au îmbrățișat?

Zece copii. Adulţii din Tanzania nu obişnuiesc să se îmbrăţişeze, copiii, în schimb, sunt foarte lipicioşi.

13000577_984849888269473_1982912299_o

– Câte animale ai fotografiat?

18. Cele mai importante animale din savană sunt “The Big Five”, adică cele pe care mi-am dorit neapărat să le fotografiez: leul, rinocerul, bivolul, elefantul şi leopardul, care a fost cel mai timid. Ȋn afară de ele am fotografiat hipopotami, cinci tipuri de antilope, zebre, maimuţe, porci mistreţi şi cinci tipuri de păsări.

– Câți fotografi ați fost?

Unul, eu. Ȋn expediţie am fost împreună cu un prieten, Cristian Bătrân, care s-a ocupat de partea video a călătoriei.

– Câte mijloace de transport ați schimbat / folosit?

Patru: avionul, transportul în comun, taxi şi cel mai folosit, jeep-ul de safari.

13010109_984849804936148_1871568811_o

 

– Câte sperieturi ați tras?

Opt. Cele mai multe au fost în savană, atunci când eram treziţi de urletele animalelor, adică de vreo două hiene în căutare de hrană, doi lei care îşi revendicau teritoriile, o girafă curioasă, o pisică sălbatică şi un amortizor de la maşină rupt în mijlocul savanei şi altele.

 

– Câte felicitări ai primit?

2.000 de mesaje, comentarii, mail-uri sau telefoane şi aproximativ 250 de oameni care m-au felicitat live la expoziţie. Am fost uimit să primesc mesaje de la oameni aflaţi în colţuri din toate cele şapte continente. Este un sentiment de nedescris atunci când vezi că munca ta este apreciată de oameni având culturi, hobby-uri sau activităţi diferite.

13010050_984849841602811_513539863_o

– Câte cadouri ați primit / făcut?

2.364 de cadouri primite. Fiecare cadru surprins acolo a fost un cadou din partea Tanzaniei şi zeci de cadouri aduse familiei şi prietenilor, la întoarcerea acasă.

De  


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

, , , , , , ,