Venus este a doua planetă de la Soare şi al doilea cel mai luminos corp ceresc din timpul noptii, după Lună. Această planetă a fost denumita după zeiţa romană a dragostei şi frumuseţii, Venus. Este singura planetă din sistemul solar care se în roteşte invers, de la vest la est şi nu are niciun satelit natural sau inel. O altă curiozitate legată de această planetă considerată planeta-soră a Pământului, datorită mărimii şi masei asemănătoare, este faptul că o zi venusiană durează mai mult decât un an: mişcarea de rotaţie în jurul Soarelui durează 225 de zile pământene, în timp ce o rotaţie completă in jurul proprie axe durează 243 de zile. Asociată zilei de vineri – dând de altfel şi numele celei de-a cincea zi a săptămânii – Venus a fascinat dintotdeauna. Este singura planetă denumită după un personaj feminin, iar în Antichitate se credea că Venus reprezintă de fapt două stele, Vesper şi Lucifer. Iată câteva lucruri despre planeta-soră a Terrei.
sursa: imgur.com
Ce ştim:
– Planeta Venus este al doilea obiect ca incandescenţă pe cerul nopţii, după Lună. Venus este considerată planeta soră a Pământului, cele două fiind foarte similare ca dimensiuni, masă şi structură.
Venus (în plan îndepărtat) şi Luna
sursa: imgur.com
– Toate planetele sistemului solar orbitează în sens invers acelor de ceasornic atunci când sunt văzute de deasupra polului nord al Soarelui, dar Venus se rotește în sens orar (fenomen denumit „rotație retrogradă”). Venus se roteşte atât de încet în jurul propriei axe încât o zi pe planetă este mai mare decât un an venusian: prin comparaţie, o zi pe Venus este de 243 de zile pământene, în vreme ce un an măsoară 225 de zile pământene. Cât de curios e asta?!
foto: imgur.com
– În comparaţie cu Pământul, presiunea atmosferică este de aproape 90 de ori mai mare pe Venus, echivalentul celei pe care am resimţi-o în timpul unei scufundări în adâncul Groapei Marianelor.
– Civilizaţiile vechi, necunoscând mişcarea de rotaţie a planetei Venus, mult mai rapidă decât a Pământului, o identificau de două ori şi o considerau ca fiind două obiecte diferite: o dată dimineaţa înainte de răsărit şi încă odată după apusul Soarelui.
– Venus a fost desemnată zeiţa frumuseţii şi a dragostei pe bună dreptate: este cea mai fierbinte planetă din sistemul nostru solar, cu o temperatură medie de 460 de grade Celsius!
Venus între Soare şi Pământ
sursa: imgur.com
– Misiunea care monitorizează planeta a numărat nu mai puţin de 1000 de vulcani sau centri vulcanici activi mai mari (în lungime) de 20 de kilometri şi 167 de vulcani cu diametrul de 100 de km (!).
Venus pozată în ultraviolet de Mariner 10 lansată în noiombrie 1973
sursa: imgur.com
– Cel mai înalt punct al planetei este mai mare decât cel al Pământului, Muntele Maxwell măsurând 11.000 de metri înălţime.
– Atmosfera lui Venus constă în principal din dioxid de carbon, nitrogen şi nori de acid sulfuric, motiv pentru care este densă şi corozivă, făcând viaţa imposibilă.
foto: imgur.com
– Pe Venus sunt dese şi descărcările electrice, însă ele nu sunt similare celor de pe Pământ, Jupiter sau Saturn, provocate de vaporii de apă, ci cauzate de norii de acid sulfuric. Venus este o planetă stâncoasă, terestră . Suprafața solidă a lui Venus este un peisaj vulcanic și de cratere.
– Dacă suprafaţa Pământului este reciclată de subducţie, având din acest motiv o vechime de aproximativ 100 de milioane de ani, suprafaţa lui Venus are o vechime de maximum 600 de milioane de ani, relativ tânără în comparaţie cu celelate planete din sistemul nostru solar.
– Deşi majoritatea planetelor au o mişcare eliptică (ovală) în jurul Soarelui, Venus are o mişcare circulară aproape de perfecţiune.
– Venus are parte de vânturi puternice, acestea putând ajunge la viteze ameţitoare de aproape de 700 de kilometri pe oră.
– Cu miliarde de ani în urmă, Venus se pare că ar fi avut o climă similară cu cea a Pământului și oamenii de știință cred că planeta a posedat cantități mari de apă sau oceane. Cu toate acestea, din cauza temperaturilor ridicate ce produc efectul de seră, această apă s-ar fi evaporat cu mult timp în urmă și suprafața planetei este acum prea fierbinte și ostilă pentru a susţine viaţa.
foto: imgur.com
– Planeta este complet acoperită de nori, ceea ce o face extrem de reflectorizantă observatorilor de pe Pământ şi mai strălucitoare decât stelele de pe cer. De fapt, este atât de strălucitoare încât îi putem vedea fazele la telescop şi poate lăsa umbre în lipsa Lunii. Oamenii care nu sunt familiarizați cu Venus pe cer au considerat-o avion sau OZN.
Ce presupunem:
– Venus a fost denumită zeiţa frumuseţii, având şi un cumul de calităţi rarisime: dragoste, romantism, senzualitate, cultură, beatitudine, afecţiune ş.a.m.d. Prin urmare, planeta Venus este foarte proeminentă în aspecte ale iubirii, care influențează modul în care atragem dragostea, precum și modul în care acționăm într-o relație.
– În interpretarea mitologică a istoriei romane, zeiţa Venus a avut o contribuţie directă în construirea poporului şi statului roman. Considerată inițial drept protectoare a vegetației și a fertilității și identificată de timpuriu cu Afrodita din mitologia greacă, mai târziu a fost numită zeița dragostei și a frumuseții. Cu privire la nașterea sa existau două versiuni: după una, era fiica lui Jupiter și a Dionei, după cea de-a doua s-ar fi născut din spuma mării. Căsătorită cu Vulcanus, a fost iubită de Marte, zeul războiului, de Bacchus, Mercur și Neptun, dintre zei, iar dintre muritori de Anchise și Adonis. Una dintre legendele întemeierii Romei trasează începuturile acesteia la Aeneas, fiul zeiţei Venus şi al troianului Anchise.
Naşterea lui Venus de Botticelli
foto: imgur.com
– Venus, de asemenea, „se ocupă” cu plăcerea ce derivă din bunurile noastre. Luxul (bijuterii, tablouri, maşini scumpe etc.), mâncare și băutură bună, o casă frumoasă și un sentiment de rafinament sunt în concordanţă cu Venus. Planeta aceasta ne cere să apreciem natura deosebită a lucrurilor. Lumea este un tărâm senzual – deși nu neapărat sexual – în ceea ce o privește pe Venus.
– Venus și Mercur erau părinţii lui Cupidon, zeul iubirii şi al dorinţei. Toți zeii au fost fermecaţi de frumusețea ei și fiecare dintre ei a cerut-o de soție. Jupiter a dat-o lui Vulcan în semn de recunoștință pentru fulgerele primite de la acesta. Așa că cea mai frumoasă zeiță a devenit soţia celui mai slut dintre zei. Venus poseda un brâu brodat numit Cestus, care ar fi avut darul iubirii. Păsările ei preferate erau lebedele și porumbeii și plantele sacre pentru ea erau trandafirul și mirtul.
– Simbolul zeiţei Venus şi-ar afla sorgintea în oglinda antică de buzunar. ♀