
În cele mai multe culturi, săptămâna este un ciclu de şapte zile, care debutează fie cu ziua de duminică – în tradiţiile evreieşti şi musulmane, de exemplu, fie cu ziua de luni – în majoritatea culturilor. Denumirea zilelor săptămânii îşi are originea în Egiptul Antic şi în Babilon, unde fiecare zi era dedicată unui Zeu. Zilele săptămânii în limba română provin din limba latină, unde fiecare zi era numită după o planetă: luni-Luna, marţi-Marte, miercuri-Mercur, joi-Jupiter, vineri-Venus, sâmbătă-Saturn, duminică-Soare.
Dacă e luni, e despre Lună
Ce ştim:
– În realitate, partea întunecată a Lunii este un mit. Ambele părţi „văd Soarele” în egală măsură şi asta pentru că Luna se roteşte în jurul propriei axe în acelaşi interval de timp în care orbitează în jurul Pământului. Ce este adevărat este că de pe Pământ se vede doar o singură parte a ei.
– Numărul de ore al unei zile lunare este de 708, de la apusul la răsăritul Soarelui.
– Viteza de rotaţie a Lunii în jurul propriei axe este de aproximativ 16 km/oră. Comparativ, cea a Pământului (în jurul axei sale) este de 100 de ori mai mare ( ~ 1600 km/oră la Ecuator).
– Luna se îndepărtează de Pământ cu 3,8 cm pe an. Se estimează că va continua aşa aproximativ 50 de miliarde de ani.
– Se presupune că 12 oameni au călcat pe lună, însă puţini ştiu că cineva încă se află acolo. Adică rămăşiţele unui om. Doctorul Eugene Shoemaker, cel care i-a învăţat pe astronauţii misiunilor Apollo despre craterele Lunii, a fost incinerat şi trimis pe Lună într-o misiune din 1999.
– Luna nu are o aşa-zisă atmosferă, însemnând că nu este protejată de razele X, metoriţi sau furtuni solare; sunetul nu se propagă, iar cerul este mereu negru, fără stele. Există totuşi un fel de atmosferă rarefiată, denumită exosferă; componenţa ei este în mare parte heliu, neon şi argon.
– Luna are, ca şi Pământul, cutremure cauzate de gravitaţia Pământului. Se crede că ele ar fi accentuate şi de miezul Lunii, asemănator Pământlui, fluid.
– Forma Lunii nu este de fapt o sferă, ci mai degrabă o formă de ou, cu partea ascuţită îndreptată către Pământ.
– Temperatura de la suprafaţa Lunii este la extreme: pe partea întunecată ea poate atinge 153 de grade Celsius, iar pe cea însorită, 123 de grade Celsius.
– Cel mai înalt munte de pe Lună are aproximativ 5000 de metri înălţime.
– La polul sud a fost descoperită gheaţă, ceea ce întăreşte ipoteza cum că Luna ar fi rămăşiţa unei planete care s-a ciocnit cu Pământul acum 4,5 miliarde de ani.
– Pe Lună se află câteva steaguri albe, în semn de pace. De fapt, steagurile colonizatoare au „albit”, nemaiavând albastru şi roşu pe ele.
– „Luna albastră” are loc o dată la 2,5 ani.
– Luna ar fi locul ideal pentru femei şi cei obsedaţi de greutate. Dacă ai cântări 72 de kg pe Pământ, pe Lună greutatea ta ar fi de DOAR 12 kg, adică a şasea parte.
– Luna este cel mai mare satelit al Pământului, deci nu singurul. Alte sute de asteroizi cu mărimi impresionante orbitează în jurul Pământului, unii de secole, alţii doar în trecere. Dintr-o altă perspectivă, Luna este bodyguard-ul Pământului, încasând multe „lovituri” adresate nouă.
Ce presupunem:
– Impulsurile energiei Lunii ne influențează fluxul sanguin, starea psiho-emoțională și de aici influențele se răsfrâng adeseori asupra vieții prin deciziile pe care le luăm în funcție de starea interioară; astfel putem spune că Luna este cel mai apropiat corp ceresc cu efecte asupra vieții noastre.
– Eclipsele de Lună au loc numai la Lună plină, mai precis la opoziţia Lună-Soare. Eclipsele de Soare se produc numai la Lună nouă, mai precis la conjuncţia Lună-Soare. Luna nouă este caracterizată de conjuncţia dintre Soare şi Lună, Luna trecând printre Pământ şi Soare. Luna plină este opoziţia Soarelui cu Luna pe cercul zodiacal, Pământul fiind interpus între cele două corpuri cereşti.
– Deşi în ceea ce îi priveşte pe oameni nu s-a descoperit o legătură între Lună şi evenimentele neplăcute din viaţa lor, se pare totuşi că animalele par înfluenţate negativ de fazele Lunii; mai exact, riscul de a se accidenta creşte cu ~ 25% în cazul câinilor şi al pisicilor.
– Ştiinţa a mai arătat o legătura oarecum logică între somnul nostru şi Luna plină: activitatea din partea creierului ce induce somnul profund scade în intensitate cu 30%. Asta se presupune că este o moştenire a strămoşilor noştri, care erau mai surescitaţi în timpul nopţilor cu Lună plină din cauza luminii mărite, ce îi expunea prădătorilor.
– Influenţa Lunii asupra animalelor a fost mai uşor de demonstrat, pe când cea asupra oamenilor e încă incertă sau greu de dovedit.