Pe 6 octombrie organizația Narada a lansat campania „Siguranța care nu se vede”, o inițiativă unică în România, care privește educația printr-o altă lentilă: aceea a pregătirii copiilor pentru viață, într-un viitor greu de anticipat. În urma cercetărilor desfășurate de Narada în școli din întreaga țară a reieșit că mediul educațional trebuie să fie mai mult decât un spațiu de acumulare de informații. Astfel, școala trebuie să devină un cadru care susține metacompetențe esențiale precum gândirea critică, autoreglarea emoțională și autodisciplina.
Gândirea critică este una dintre prioritățile strategice ale Narada, considerată fundamentală în pregătirea copiilor pentru realitatea complexă și informațională de azi. Pe acest pilon esențial, organizația Narada a realizat un experiment social a cărui principală concluzie a arătat că felul în care un profesor predă la clasă poate modela sau inhiba curajul elevilor de a dobândi această competență.
Într-o clasă în care tonul este blând și deschis, copiii au corectat fără teamă greșelile profesorului. În alta, unde prima regulă a fost: „La ora mea nu vorbește nimeni neîntrebat”, tăcerea a devenit reflex. Pentru ca elevii să aibă curajul să gândească, mai întâi trebuie să simtă că e în regulă să greșească.
Scopul experimentului Narada:
Pornind de la ipoteza „un stil de predare deschis, empatic, care creează un mediu sigur, favorizează exprimarea liberă și identificarea erorilor de către elevi”, obiectivul a fost investigarea modului în care stilul de predare al profesorului influențează capacitatea elevilor de a identifica și contesta informații greșite, o abilitate-cheie în dezvoltarea gândirii critice.
Metodologia și desfășurarea experimentului Narada:
Experimentul desfășurat de Narada, al cărui raport poate fi consultat aici, a fost unul controlat, în cadrul unei școli rurale selectate din rețeaua Narada, cu elevi de clasa a V-a.
Același grup de elevi a participat la două ore simulate, cu două profesoare-actrițe care au folosit stiluri radical diferite de predare: profesoara de Istorie care a avut un stil autoritar, rigid, inhibant și profesoara de Geografie ce a adoptat un stil prietenos, blând, deschis dialogului. În ambele ore au fost introduse intenționat greșeli factuale, pentru a vedea dacă și când elevii le vor corecta.
La experiment au participat, pe lângă elevii de clasa a V-a și cele două actrițe în rol de profesoare cu stiluri pedagogice opuse, echipa Narada, responsabilă pentru designul cercetării, pentru observarea reacțiilor, realizarea interviurilor individuale și analiza calitativă, cadre didactice și părinții copiilor, implicați în obținerea consimțământului informat, respectarea eticii cercetării și susținerea organizării în școală.
Rezultatele cercetării au relevat:
La ora cu profesoara autoritară: niciun elev nu a corectat greșelile prezentate, doar doi elevi au recunoscut că au observat erori. Însă nu au avut curajul să le conteste, iar principalul motiv invocat a fost frica. De a greși, de a fi certat, de a fi sancționat. Emoțiile exprimate de copii au fost anxietate, nesiguranță, tăcere.
La ora cu profesoara prietenoasă: elevii au identificat și corectat în mod activ greșelile, s-au simțit încurajați să pună întrebări și să exprime îndoieli, au declarat că ar prefera să aibă această profesoară tot anul, pentru că îi face să se simtă „văzuți”, „ascultați” și încurajați să învețe fără frică.
Concluziile cercetării:
- Gândirea critică nu poate fi exersată în absența unui mediu emoțional sigur.
- Stilul de predare este un factor determinant în exprimarea liberă, în curajul de a contesta autoritatea și de a gândi independent.
- Elevii au potențialul de a analiza și corecta informații, dar acest potențial înflorește doar în prezența unui cadru empatic, non-punitiv.
- Profesorii sunt actori centrali în cultivarea gândirii critice, iar formarea lor pedagogică trebuie să includă și dimensiunea emoțională a relației educaționale.
- O cultură a educației care acceptă greșeala ca oportunitate de învățare și încurajează exprimarea liberă este esențială pentru dezvoltarea unor cetățeni activi, reflexivi și rezilienți.
„Ce am observat în acest experiment confirmă ceea ce ne spune știința de ani de zile: copiii nu pot gândi critic în condiții de frică. Gândirea critică nu e doar o abilitate cognitivă, ci și una relațională. Pentru a se dezvolta are nevoie de siguranță emoțională, de profesori care nu doar predau, ci creează spațiu pentru întrebări, curiozitate și contestare. Într-un sistem în care greșeala e penalizată, iar tăcerea e văzută ca ascultare, riscăm să formăm generații de elevi performanți pe hârtie, dar lipsiți de voce și inițiativă. Iar într-o societate care se schimbă de la o zi la alta, exact aceste metacompetențe fac diferența: curajul de a gândi, de a spune „nu cred că e corect” și de a construi mai departe. Acolo intervine Narada.”
Carmen Voinea, sociolog Narada, specialistul care a condus acest experiment.
Experimentul este parte din campania lansată de Narada, „Siguranța care nu se vede”, un demers care mută atenția de la urgențele materiale din școli (lipsa tehnologiei, toaletele din curte, acoperișurile nesigure) către un alt tip de siguranță: cea emoțională. Acea siguranță care nu apare în catalog, dar se simte în fiecare întrebare pusă fără teamă, în fiecare copil care învață să ceară ajutor, să-și gestioneze emoțiile și să-și spună opinia cu încredere.
Prin cercetări în comunități și programe pilot deja implementate, Narada dezvoltă împreună cu profesorii intervenții prin care elevii învață gândire critică, reziliență și autoreglare. Până în decembrie, acestea vor ajunge la 850 de copii, iar până la finalul anului școlar – la încă 1.500.
Campania este susținută de parteneri strategici precum Inditex România, ING Bank și PROTV, alături de Deloitte, BRD Asigurări de Viață, Prime Kapital, Bergerat Monnoyeur și BIC România. Cei care vor să se alăture campaniei pot dona pe narada.ro sau pot trimite un SMS cu textul NARADA la 8864.
Despre Narada:
Narada este organizația care activează în domeniul educației încă din 2017 și este fondată din credința că schimbarea începe atunci când nu mai așteptăm „să se facă”. De atunci și până azi, a sprijinit peste 120.000 de copii și 500 de școli din România, cu proiecte născute din urgențele și visurile reale ale copiilor. Dacă la început a dus resurse acolo unde lipseau, astăzi Narada merge mai departe: creează programe inovatoare de schimbare comportamentală, care îi învață pe elevi să-și găsească curajul, să gândească limpede și să-și țină emoțiile în echilibru. Pentru că educația nu e doar despre examene, ci despre a fi pregătit pentru viață.