- Campania Siguranța care nu se vede s-a lansat pe 6 octombrie în cadrul unui eveniment imersiv la muzeul MINA, unde invitații au trecut prin toate emoțiile și amintirile primilor ani de școală.
- În 17 școli-epicentru, profesorii și diriginții vor lucra cu elevii pentru a dezvolta autodisciplina, gândirea critică și autoreglarea.
- Obiectivul campaniei: peste 8.500 de copii vor fi pregătiți până la finalul acestui an școlar să intre în viitor cu încredere și curaj.
Narada a lansat pe 6 octombrie campania Siguranța care nu se vede, o inițiativă unică în România, care privește educația printr-o altă lentilă: aceea a pregătirii copiilor pentru viață, într-un viitor greu de anticipat.
Lansarea a avut loc la Muzeul MINA și nu a fost un eveniment obișnuit, ci o experiență imersivă, care a trezit emoții și amintiri din școală tuturor celor prezenți. Narada a recreat o sală de clasă nu doar ca decor, ci și ca trăire – cu tensiunea pe care mulți au simțit-o în fața profesorilor autoritari. În centrul evenimentului a fost o scenetă interpretată de actrița Oana Rusu.
Prima parte a adus la viață acele emoții de teamă și blocaj, iar în actul doi, „centura de siguranță” a devenit simbolul unei transformări vizibile: copii care cresc curajoși, rezilienți, echilibrați emoțional și capabili să gândească critic. Schimbări care, arată studiile, duc și la rezultate academice mai bune.
Printre invitați s-au numărat profesori, părinți, elevi, psihologi, lideri din educație și reprezentanți ai mediului privat, dar și o parte dintre cei 465 de părinți care au răspuns sondajului realizat de Narada despre urgența dezvoltării acestor metacompetențe esențiale pentru viitor.
„Dacă odinioară părinții îi pregăteau pe copii pentru o meserie, astăzi, în era tehnologiei și a inteligenței artificiale, nu mai știm cu certitudine ce meserii vor exista peste 5, 10 sau 15 ani. Ce putem face, însă, este să îi pregătim pentru viață. Să le dăm acele abilități care nu se predau în manuale – autoreglare, gândire critică și autodisciplina – instrumentele care îi vor ajuta să se descurce oricând, oriunde. Degeaba le punem centura de siguranță în mașină sau genunchiere când merg pe bicicletă, dacă nu învață cum să-și pună centura pe interior. Degeaba iau note mari la matematică sau engleză, dacă la curaj, echilibru și voce proprie nu-i evaluează nimeni, în afară de viață. Iar la examenul vieții nu se poate copia”, a declarat Andra Munteanu, co-fondatoare și președinte Narada despre acest demers.
De ce e nevoie de campania „Siguranța care nu se vede”?
Pentru că cifrele vorbesc dureros:
- 25% dintre elevi au declarat că sunt supuși bullyingului de câteva ori pe lună, iar 13% sunt expuși frecvent.
- 78% dintre elevii români consideră că profesorii sunt interesați de starea lor de bine. Totuși, 27% spun că se simt intimidați de profesori, iar între 40% și 60% simt că ar avea nevoie de mai multă atenție din partea acestora.
- În România, 13% dintre elevi învață în școli unde procesul educațional este afectat de lipsa cadrelor didactice, iar 30% sunt afectați de lipsa personalului de sprijin.
- 27% dintre elevi afirmă că au profesori rezistenți la schimbare, un procent similar cu media UE și OCDE.
Aceste realități nu pot fi ignorate. Și tocmai de aceea, „Siguranța care nu se vede” e un apel la acțiune pentru o educație care nu pregătește doar pentru examene, ci și pentru viață. Cei care vor să se alăture campaniei pot dona pe https://narada.ro/ sau pot trimite un SMS cu textul NARADA la 8844. Fiecare gest contează.
Ce face concret Narada prin campania „Siguranța care nu se vede”?
Narada face trecerea de la intervențiile de infrastructură în școli la primul laborator de schimbare comportamentală în educație, din România. Inspirată de științele comportamentale și de modelul SBC (Social Behavior Change), organizația pune accent pe dezvoltarea copiilor pentru viață, nu doar pentru examene. Concret, până la finalul acestui an școlar, Narada selectează 17 școli-epicentru în care măsoară, prin cercetare sociologică, ce metacompetențe lipsesc elevilor. Apoi, împreună cu profesorii și diriginții, implementează intervenții scurte, de 4–6 săptămâni, care îi ajută pe copii să își dezvolte gândirea critică, autodisciplina și autoreglarea. Evoluția este urmărită atât imediat după program, cât și la 3–6 luni distanță.
Programele vizează în special elevii de gimnaziu, acolo unde tranzițiile sunt dificile și presiunea academică e mare: clasa a V-a și clasa a VIII-a. Profesorii joacă un rol esențial, fiind sprijiniți să cultive motivația interioară a copiilor prin autonomie, feedback constructiv și relații de încredere.
Narada folosește tehnici moderne precum nudge-uri – checklist-uri, remindere, elemente de joc sau schimbări subtile de context – care stimulează implicarea și formarea de obiceiuri sănătoase. În plus, programele includ și educație socio-emoțională (SEL), vitală pentru adolescenți, atunci când emoțiile se dezvoltă mai repede decât mecanismele de gestionare a lor. Astfel, Narada construiește o fundație invizibilă, dar esențială: copii pregătiți pentru viață, nu doar pentru teste. Aceste intervenții răspund unor nevoi reale și urgente din școlile de astăzi. Ele îi ajută pe copii să-și crească motivația și șansele de reușită, dar și pe părinți și profesori să le fie alături cu abilități concrete.
Până în decembrie, campania Narada își propune să sprijine direct 850 de copii, iar până la finalul anului școlar încă 1.500. Pe termen lung, obiectivul este implementarea acestor intervenții în 17 școli, unde învață peste 8.500 de elevi.
Iar acest lucru nu ar fi posibil fără susținerea partenerilor strategici precum Inditex, ING Bank sau PROTV și a celor care au crezut în misiunea educației precum Deloitte, BRD Asigurări de Viață, Prime Kapital, Bergerat Monnoyeour, sau BIC România.
De asemenea, Muzeul MINA si Kaufland s-au alăturat acestei inițiative, asemenea altor oameni de bine care au pus în slujba educației produsele și serviciile unor companii precum Globalworth, Aqua Carpatica, Stradale sau 1 Minute.
Prima intervenție cu succes din cadrul campaniei
În perioada martie – mai 2025, Narada a testat un proiect-pilot exploratoriu, cu o intervenție scurtă de șase săptămâni, axată pe implicarea părinților și creșterea încrederii lor în propriul rol. Obiectivul a fost simplu: să vadă ce impact pot avea aceste metode asupra relației părinte – școală și părinte – copil. Au participat 76 de părinți din patru școli din Băișoara, Sascut, Răscruci și Vlădești (în special părinți de copii din clasele a VI-a și a VII-a). La final, 46 dintre ei au răspuns evaluării. Rezultatele au fost încurajatoare:
- Autoeficacitate parentală: părinții și-au simțit mai puternic rolul de a sprijini dezvoltarea copiilor și de a gestiona emoțiile acestora.
- Relația părinte – copil: 76% dintre părinți au declarat îmbunătățiri vizibile: mai multă comunicare, răbdare, încurajare și sprijin emoțional.
- Relația părinte – școală: a crescut încrederea părinților în profesori, pe care i-au perceput mai mult ca surse de ajutor.
- 70% dintre participanți au considerat activitățile foarte utile și au cerut ca ele să fie continuate, de preferat prin metode interactive și comune părinte – copil.
Acest prim pas arată că, atunci când părinții primesc instrumente simple și clare, pot deveni parteneri reali în procesul educațional al copiilor. Cei care doresc să se alăture demersului Narada și să susțină campania Siguranța care nu se vede pot dona pe https://narada.ro/ sau trimite SMS cu textul NARADA la 8844.
Narada este organizația care activează în domeniul educației încă din 2017 și este fondată din credința că schimbarea începe atunci când nu mai așteptăm „să se facă”. De atunci și până azi, a sprijinit peste 120.000 de copii și 500 de școli din România, cu proiecte născute din urgențele și visurile reale ale copiilor. Dacă la început a dus resurse acolo unde lipseau, astăzi Narada merge mai departe: creează programe inovatoare de schimbare comportamentală, care îi învață pe elevi să-și găsească curajul, să gândească limpede și să-și țină emoțiile în echilibru. Pentru că educația nu e doar despre examene, ci despre a fi pregătit pentru viață.